Noul acord cu FMI ar putea depinde de modul în care vor fi reorganizate, privatizate sau chiar lichidate unele din marile companii de stat. Experţii apreciază că vânzarea de participaţii la companiile viabile ar putea asigura o finanţare ieftină a deficitelor. Cele neviabile au datorii însumate de circa 1,6 miliarde de euro. Dar ce ar mai avea statul român de vânzare?
Conform estimarilor Raiffeisen Capital&Investment, cea mai importanta participatie a statului roman se regaseste la Hidroelectrica. Detinerea a 80% din actiuni inseamna o avutie de circa 10 miliarde lei ( aproximativ 2,3 miliarde euro euro ). Ea devanseaza pachetul de 85% de la Romgaz, cu o valoare estimata la 1,6 miliarde euro si participatia de aproape 83% la Nuclearelectrica, in cuantum de 1,3 mld. Euro. Lista averii ramase statului roman poate continua cu Petrom (0,7 miliarde euro), Romtelecom si cec (fiecare cu cate 0,5 miliarde euro). Detinerile cumulate ale complexelor energetice Turceni, Rovinari si Oltenia (fiecare cam la 75%) ar mai putea aduce 0,8 miliarde euro iar aeroporturile principale de interes international ( Bucuresti, Timisoara si Constanta ar valora 0,3 miliarde euro.
Zece miliarde de euro detineri la marile companii
La limita, statul ar putea obtine in urma privatizarii detinerilor la cele mai mari companii din portofoliu cam 10 miliarde euro. Poate parea mult, dar nu este vorba decat despre ceva mai mult de 8% din PIB-ul pe anul in curs. In plus, se vor pierde si dividendele aferente participatiilor. Ori, zonele de energie, banci si transporturi sunt in principiu profitabile si abandonarea lor ar fi o eroare pe termen lung.
Mai degraba statul ar trebui sa scape de entitatile neprofitabile, adevarate pietre de moara pentru buget.Potrivit ultimelor date disponibile, cele pe 2009, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului administra aproape 400 de participatii la intreprinderi cu pierderi.Desigur, insa, in acest caz, interesul de a le cumpara este extrem de redus spre deloc, ceea ce complica lucrurile.
400 de participatii pe post de “gaura neagra”
In fine, se poate pune problema cui foloseste vanzarea de active. Daca este vorba despre investitii care sa creeze locuri de munca si sa antreneze dezvoltarea durabila este una, daca se incearca obtinerea de bani pentru plata salariilor si a pensiilor este cu totul altceva.Nici macar precizarea destinatiei legale nu s-a dovedit a fi suficienta in cazul privatizarii BCR, unde mai putin de 10% din bani s-au dus spre investitii, in timp ce restul a mers la acoperirea deficitului de trezorerie, de unde se faceau platile curente.
Potrivit unei estimari facute de FMI, arieratele cumulate ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridicau în noiembrie anul trecut la 7 miliarde lei, adica aproximativ 1,6 miliarde de euro.
Un alt segment pe care nu s-au facut estimari certe si nici piata nu ajuta pentru moment la privatizare este cel imobiliar. Zona importanta in Occident dar neluata serios in discutie la Bucuresti. In timp ce Germania ar dori sa obtina in acest mod cam 3,5 miliarde euro pe termen mediu iar Franta are in vedere vanzarea unei parti semnificative din stocul sau total de cladiri in urmatorii trei ani, la noi lucrurile treneaza din cauza intereselor puternice manifestate pe zona politica.
