Comisia economică din Senat a dat avizat negativ, miercuri, cu șapte voturi ”împotrivă”, unul ”pentru” și două abțineri, propunerii legislative promovate de USR privind comercializarea produselor din tutun.
Proiectul legislativ prevede, printre altele, interzicerea afișării produselor de tutun în magazine, dar și introducerea produselor similare (țigaretele electronice sau dispozitivele de încălzire) sub incidența acelorași reglementări, ceea ce ar duce la interzicerea folosirii acestora în spațiile publice.
Reprezentanții industriei au argumentat că aceste prevederi vor duce la creșterea contrabandei și vor crea prejudicii de un miliard de euro bugetului public, în condițiile în care coercițiile de acest tip sunt ineficiente în combaterea fumatului.
Ce prevede proiectul:
- Actualizarea definițiilor publicității, promovării și sponsorizării tuturor produselor din tutun, directe sau indirecte și a definiției fumatului în actele normative care reglementează consumul de tutun.
- Introducerea noțiunii de ”produs similar produselor din tutun” pentru a reglementa și acele produse utilizate ca substitut gestual ori social al fumatului (țigareta electronică fără nicotină, narghileaua fără tutun) ori pentru facilitarea fumatului (dispozitivele care încălzesc tutunul).
- Eliminarea expunerii și publicității produselor din tutun și produselor similare la punctele de vânzare, cu permiterea expunerii și publicității doar în magazinele special amenajate în scopul exclusiv al vânzării acestor produse.
- Interzicerea acțiunilor de promovare a produselor din tutun și produselor similare, inclusiv a distribuirii gratuite de mostre, cu excepția magazinelor special amenajate în scopul exclusiv al vânzării acestor produse.
- Interzicerea acțiunilor de sponsorizare pentru produsele din tutun și produsele similare.
- Interzicerea fumatului în autovehicule în care se află minori și femei însărcinate.
- Introducerea contribuției pentru sănătate aplicate cuprinzător tuturor formelor de produse din tutun conform redefinirii acestora.
Industria reacționează vehement. Argumentele:
Reprezentanții industriei tutunului, prezenți la dezbaterea din comisie, au argumentat că măsurile propuse vor duce la o creștere a contrabandei, care ar putea avea ca efect reducerea taxelor încasate de stat cu un miliard de euro. De asemenea, reprezentanții industriei au precizat că anumite articole din lege le-ar putea îngrădi activitatea, fiind controversate din punct de vedere juridic și nemaiexistând în legislația niciunui alt stat european.
”În țări precum Marea Britanie, unde s-au introdus măsuri restrictive precum interzicerea expunerii la punctul de vânzare, contrabanda a crescut de la 10% la 17%. Trebuie ținut cont de faptul că Marea Britanie este o insulă. Noi suntem stat membru UE cu cea mai mare graniță terestră non-UE, adică pe partea de nord-est și sud-vest a României, unde contrabanda în unele localități este peste 50%. Referitor la incidența fumatului în rândul tinerilor din România, datele Eurostat precizează că în grupa de vârstă 15-24 de ani, incidența fumatului este de 15%, sub media europeană de 17,5%”, a precizat Oana Iacob, de la JTI.
Iacob a adus în discuție o observație a Consiliului Concurenței care avertiza în urmă cu câțiva ani că <<restrângerea posibilității afișării produselor din tutun la punctele de vânzare cu amănuntul reprezintă o măsură care privează producătorii de una dintre ultimele posibilități de a comunica cu consumatorii, în acest domeniu fiind interzisă publicitatea. Restrângerea vizibilității produselor din tutun reprezintă o măsură care ar putea conduce la consolidarea vânzărilor de tutun în favoarea mărcilor deja consacrate, noile produse sau mărci mai puțin cunoscute fiind în imposibilitatea de a ajunge în aria de opțiuni a consumatorilor, fapt care ar putea afecta parametrii unui mediu concurențial normal>>”.
Mirela Dumitru, de la BAT, a precizat că România este deja în topul țărilor din Europa care au cele mai restrictive reglementări pentru tutun.
”Propunerea de lege suprareglementează creând bariere pentru comercianții care își plătesc taxele. Vorbim de un număr de 70.000 de comercianți în România de astfel de produse care vor fi penalizați. Dacă facem referire la o țară care a interzis afișarea produselor, care este Marea Britanie, calculând impactul în piața legală, în România, acesta s-ar traduce la un miliard de euro anual taxe mai puține plătite către bugetul de stat, nu prin scăderea consumului, ci prin diminuarea pieței legale și mutarea ei în piața neagră. În România această industrie plătește 3 miliarde de euro anual taxe la care se adaugă tot ce se colectează pe lanț. Această propunere ar afecta un număr de 40.000 de angajați din industria tutunului și industriile conexe”, a declarat reprezentanta BAT.
”Extensiile legii sunt mult mai mari”, a declarat Roxana Pîntea, de la Philip Morris, referindu-se la definițiile introduse de proiectul legii, respectiv la extinderea noțiunii de fumat și la produsele similar produselor din tutun, dar și o serie de alte articole care ar face imposibilă lansarea unor produse noi, spre exemplu. De asemenea, reprezentanta Philip Morris a atras atenția că în Irlanda, unde s-au introdus restricții similare, aceasta a dus la creșterea cu 30% a produselor contrafăcute.
Paraschiv Feliciu, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a precizat că măsura va duce la scăderea vânzărilor magazinelor de proximitate, adăugând că schimbarea rafturilor de tutun ar avea un impact financiar de 50 de milioane de euro.
Liviu Popescu, de la Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), a precizat că noile reglementări se vor răsfrânge și asupra barurilor și restaurantelor, care depind de parteneriatele încheiate cu industria tutunului.
Inițiatorii legii au subliniat faptul că în România s-a consemnat o creștere masivă a numărului de fumători, în special a fumătorilor tineri, de 15-24 de ani, unde incidența fumatului a consemnat un avans de 50% din 2011 și până în prezent.
De asemenea, ei au avertizat asupra unor propuneri făcute de Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății, care recomandă statelor să facă demersuri în vederea scăderii dependenții bugetelor publice de veniturile generate de industria tutunului și alcoolului.
