Planul național pentru prevenirea şi combaterea cancerului va fi modificat printr-o OUG ce va fi introdusă în ședința de guvern săptămâna aceasta, însă normele de aplicare, ce ar fi trebuit să permită intrarea în vigoare a acestei strategii la 1 iulie continuă să întârzie.
În locul normelor, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere proiectul de OUG de modificare și combatere a Planului, Nota de fundamentare a documentului precizând că:
„În prezent, punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului nu se poate realiza fiind necesară aprobarea unor modificări și completări care să permită introducerea în Programul Național de Oncologie a unor noi servicii de diagnostic și tratament”.
Legea nr. 293/2022 a fost adoptată și promulgată la sfârșitul anului trecut, urmând ca în șase luni să fie elaborate normele de aplicare și Planul să fie efectiv aplicat, după cum preciza legea. La finalul celor 180 de zile, în locul normelor, ministerul Sănătății a lansat în dezbatere un nou Plan, ceea ce înseamnă amânarea măsurilor concepute pentru reducerea deceselor provocate de această boală.
(Citește și: „Ministerul Sănătății, dat în judecată de bolnavii de cancer, pentru întârzierea aplicării Planului de combatere a acestei boli„)
Premierul Ciolacu a cerut elaborarea urgentă a normelor
Premierul Marcel Ciolacu l-a somat pe ministrul Rafila, în cadrul şedinţei de guvern de săptămâna trecută, finalizarea normelor de aplicare a Planului Național, astfel încât acestea să fie aprobate urgent:
„Domnul ministru Rafila, vă aflaţi tot contratimp cu adoptarea normelor la Planul naţional de luptă împotriva cancerului. Înţeleg că tot ansamblul legislativ ce însumează aceste norme este deja pus în transparenţă publică. Aşadar, săptămâna viitoare doresc să adoptăm modificările în şedinţa de Guvern”.
În ședința de săptămâna aceasta a executivului nu vor intra însă normele, ci doar modificările la lege, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc este convinsă că Marcel Ciolacu a fost indus în eroare. „Eu cred că ministru Rafila l-a mințit pe premier și nu i-a spus că normele nu sunt gata”, a declarat aceasta pentru CursdeGuvernare.ro.
Ministerul Sănătății a organizat luni o dezbatere pe proiectul de OUG ce urmează a fi adoptat joi, dezbatere la care ministrul Alexandru Rafila a evitat să spună când vor fi prezentate normele.
Pacienții onoclogici acuză că orice întârziere a acestora echivalează cu condamnarea la moarte a unor bolnavi ce nu pot beneficia de noile reglementări, deși bugetul FNUASS are prevăzută suma de 102 milioane de lei pentru testare genetică anul acesta.
În opinia acestora, exprimată și la dezbatere, esențială este aplicarea legii, orice modificare fiind posibilă și după intrarea acesteia în vigoare, pe măsură ce se constată probleme. Important este să se stabilească foarte clar traseului bolnavilor cu cancer și să fie finanțate toate investigațiile și testele necesare identuificării și tratării.
Cu ce combate România cancerul
Aparatură și investigații
- În 2019, capacitatea de diagnostic din România era de 1,8 scanere de tomografie computerizată (CT) la 100.000 de locuitori (față de o medie de 2,4 la 100.000 în UE) și 1,1 unități de imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) la 100.000 de locuitori (față de o medie de 1,6 la 100.000 în UE). Numărul a crescut în special datorită investițiilor finanțate din fonduri structurale și din fondurile rambursabile ale Proiectului de reformă a sistemului de sănătate al Băncii Mondiale, însă rămâne sub media UE.
- Accesul la imagistica (CT si IRM) este încă deficitar, inclusiv în centrele universitare, numărul de investigații imagistice rambursate din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate nu răspunde nevoilor reale ale pacienților cu suspiciune de cancer sau pentru pacienții diagnosticați cu cancer pentru monitorizarea bolii.
- Se estimează că un sfert (aproximativ 25%) din pacienții cu cancer își suportă cheltuielile cu investigațiile imagistice, pentru a se trata eficient, fără a mai aștepta programările lungi posibile din alocările de fonduri publice pentru tratarea cancerului.
- Plățile directe au reprezentat 18,9 % din cheltuielile curente pentru sănătate în 2019, peste media de 15,4 % din UE. Cea mai mare parte a plăților directe sunt efectuate pentru cumpărarea de medicamente, dar și pentru proceduri de diagnosticare.
- România dispune de un total de 79 aparate externe de iradiere funcționale: 74 de acceleratoare liniare, 2 aparate de Gammaknife (cu surse multiple de Cobalt) și 3 aparate de RT convențională superficială (Roentgen-terapie).
- Pacienții din cele 24 județele în care nu există niciun centru de RT necesită tratament în regim de spitalizare continuă în cele 3 institute de oncologie (Iași, București, Cluj-Napoca) sau în secțiile de oncologie ale spitalelor județene care pot furniza acest serviciu în regim de spitalizare continuă (crește cheltuielile).
- Îngrijirea pacienților oncologici este asigurată în unități sanitare publice și private care reprezentă peste 3.500 de paturi la nivel național (2020).
****
