Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora.

De altfel, orientările pentru a protejarea activelor și tehnologiilor europene critice, emise de Comisie la sfârșitul lunii martie, în plină epidemie cu noul coronavirus, încurajează statele membre să ia în considerare noi măsuri, testând  limitele derogărilor de la regulile privind circulația capitalului.

Principala vizată este China, care deja se află în mare risc pe propriu-i teritoriu, după ce pandemia a dezvăluit fragilitatea lanțurilor de aprovizionare la nivel global, iar unele țări se gândesc la repatrierea unor afaceri ce țin de securitatea națională.

Investițiile directe chineze în UE s-au diminuat anul trecut cu 33%, până la 12 miliarde de euro, față de 2018, conform Mercator Institute for China Studies (MERICS), un think tank german. Au coborât, astfel, la nivelul anului 2014, după ce au atins vâful în 2016, scrie  Asia Times Financial.

(Citiți și: „SUA își repatriază din China și India producția de medicamente pentru Covid. Contractul poate ajunge la 812 mil.$ în 10 ani”)

Polonia – reguli pentru evitarea „preluărilor ostile”

Guvernul polonez a aprobat miercuri câteva reglementări ce vor îngreuna sau bloca preluarea companiilor de importanță strategică de către investitorii din afara UE. Reglementările fac parte din planul de salvare în valoare de 78,9 miliarde de dolari adoptat pentru a impactul epidemiei Covid-19 asupra economiei.

Ministrul Dezvoltării, Jadwiga Emilewicz, a explicat că noile reguli vor fi obligatorii timp de doi ani şi se vor aplica în cazul companiilor publice, al celor care produc software folosit în centralele energetice, transporturi şi în sistemul de sănătate, şi firmelor din energie, telecomunicaţii şi apărare.

Normele se aplică firmelor ale căror venituri depăşesc zece milioane de euro în fiecare din cei doi ani care preced planificata achiziţie.

Autoritatea națională de Concurenţă (UOKiK) va fi responsabilă pentru reglementarea cazurilor în care se achiziţionează participaţii majoritare în astfel de companii.

„Nu vrem să-i speriem pe investitori, ci doar să protejăm companiile poloneze împotriva preluărilor ostile, pe fondul deteriorării situaţiei economice”, a declarat Jadwiga Emilewicz.

Germania – companiile din domeniul medical trebuie să notifice autoritățile dacă un investitor deține peste 10% din acțiuni

Guvernul german, care și-a întărit în aprilie mecanismul de supraveghere a investițiilor statelor terțe în domenii strategice, a adoptat miercuri noi măsuri pentru împiedicarea preluării ostile a companiilor de sănătate.

Măsura va asigura aprovizionarea continuă cu produse medicale vitale în timpul pandemiilor.

to safeguard a continuous supply of vital medical products during the coronavirus pandemic.

„Actuala criză de coronavirus arată cât de importante pot fi, în Germania și Europa, know-how-ul și capacitățiile de producție din domeniul medical,” a declarat ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, citat de Deutsche Welle.

Guvernul va putea, de acum înainte, să blocheze investitorii din afara UE să cumpere companii ce produc vaccinuri, echipamente de protecție medicală, ventilatoare, medicamente etc.

Aceste companii vor trebui să notifice Berlinul imediat ce un investitor străin ajunge să dețină peste 10% din pachetul de acțiuni. Până acum, pragul era de 25%.

Media reports earlier this year that US President Donald Trump had tried to buy access to CureVac, a German pharmaceutical startup developing a COVID-19 vaccine, sparked an outcry.

Măsura a fost criticată de asociațiile comerciale.

Presa germană a relatat despre ofertele generoase făcute de SUA și încercarea președintelui Donald Trump de a cumpăra acces la compania biotech CureVac, care lucrează la un vaccin împotriva noului coronavirus.

CureVac a negat că ar fi primit o ofertă, dar o altă firmă germană, BioNTech, care și ea dezvoltă un vaccin cu mari șanse de succes, a recunoscut că a fost abordată de americani.

(Citiți și: „SUA și Germania se luptă pentru exclusivitatea unui vaccin contra Covid-19″)

Senatul SUA – proiect ce ar putea interzice listarea unor companii chineze pe bursele americane

Senatul Statelor Unite a adoptat miercuri un proiect de lege ce ar putea interzice multor companii chineze să îşi listeze acţiunile la bursele americane sau să atragă fonduri de la investitori americani, dacă nu respectă standardele autorităţilor de reglementare şi de audit ale Washingtonului, scrie News.ro, care preia o știre Reuters.

Proiectul, promovat de senatorul republican de Louisiana John Kennedy, cere companiilor să dovedească că ”nu sunt deţinute sau controlate de un guvern străin”. Acţiunile listate la New York ale grupului chinez de comerţ electronic Alibaba au scăzut cu peste 2% în urma informaţiei.

Cu toate că legea va putea fi aplicată pentru orice companie străină care va dori accesul la piaţa de capital americană, parlamentarii au afirmat că măsura este adresată în principal Beijingului.

Înăsprirea mecanismelor de supraveghere a investițiilor străine, în toată Europa

Și alte state membre au introdus în ultimele luni noi măsuri de screening a investițiilor venite din afara Uniunii:

• Franța a coborât plafonul de la care statul examinează ofertele de achiziții de acțiuni la companii strategice depuse de acționari non-UE, pentru cumpărarea unor pachete mai mari de 25%, față de plafonul de 33%, stabilit în 2019. În 2020, lista de domenii strategice a fost extinsă cu companii alimentare și presă.
• Guvernul Italiei a anunțat, în aprilie, că și-a acordat drept de veto asupra vânzărilor de companii din energie, apărare, asigurări, agricultură și inteligență artificială.
• Spania a anunțat că va urma exemplul Italiei în curând.

Orintările pentru protejarea activelor și tehnologiilor europene critice, în contextul crizei Covid

Comisia Europeană a emis pe 25 martie orientările pentru examinarea investițiilor străine într-o perioadă de criză a sănătății publice și de vulnerabilitate economică cauzată de această criză.

Ele au scopul este de a proteja societățile din UE și activele critice, în special în domenii precum sănătatea, cercetarea medicală, biotehnologia și infrastructurile care sunt esențiale pentru securitatea și ordinea publică, fără a submina deschiderea generală a UE față de investițiile străine.

Statele membre pot impune măsuri de atenuare (cum ar fi angajamente de aprovizionare pentru a satisface nevoile vitale naționale sau ale UE) sau pot împiedica un investitor străin să achiziționeze o societate sau să preia controlul unei societăți.

Comisia a invitat statele membre care nu au mecanism complet de examinare să accelereze introducerea acestora și, între timp, să ia în considerare toate opțiunile pentru a răspunde eventualelor cazuri în care achiziționarea sau controlul de către un investitor străin a unei anumite societăți, infrastructuri sau tehnologii ar putea crea un risc pentru securitatea sau ordinea publică din UE.

Achizițiile străine care au loc în prezent intră deja în domeniul de aplicare al regulamentului UE de examinare a Investițiilor Străine Directe (ISD) și ar putea fi reexaminate în cadrul mecanismului de cooperare ce va deveni operațional în octombrie 2020.

În ceea ce privește circulația capitalurilor, orientările precizează circumstanțele specifice în care poate fi restricționată circulația liberă a capitalurilor legate de achiziția de cote de participație, în special a celor provenite din țări terțe.

Comisia a avertizat că va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile pe teren și este pregătită să discute și să asigure coordonarea oricărui caz de investiții străine cu impact european mai larg.