Cercetătorii Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier au fost recompensaţi marţi cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2023, „pentru metodele experimentale care generează impulsuri de lumină de attosecunde (10 la puterea -18) pentru studiul dinamicii electronilor în materie”.
Cei trei sunt recunoscuţi pentru experimentele lor care au oferit omenirii noi instrumente pentru explorarea lumii electronilor din interiorul atomilor şi moleculelor, scrie News.ro.
Măsurarea proceselor rapide în care se mișcă electronii
Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier au demonstrat o modalitate de a crea impulsuri luminoase extrem de scurte, care pot fi folosite pentru a măsura procesele rapide în care electronii se mişcă sau îşi schimbă energia.
Contribuţiile laureaţilor au permis investigarea unor procese atât de rapide încât, până acum, era imposibil de urmărit.
Există aplicaţii potenţiale în multe domenii diferite. În electronică, de exemplu, este important să se înţeleagă şi să se controleze modul în care se comportă electronii într-un material. Impulsurile de attosecunde pot fi, de asemenea, utilizate pentru a identifica diferite molecule, cum ar fi în diagnosticarea medicală.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger „pentru experimente cu fotoni încâlciţi, stabilirea încălcării inegalităţilor lui Bell şi pionieratul în domeniul ştiinţei informaţiei cuantice”.
Laureații
Pierre Agostini. Doctorat în 1968 la Universitatea Aix-Marseille, Franţa. Profesor la Universitatea de Stat din Ohio, Columbus, SUA.
Ferenc Krausz, născut în 1962 la Mór, Ungaria. Doctor în 1991 la Universitatea de Tehnologie din Viena, Austria. Director la Max Planck Institute of Quantum Optics, Garching şi profesor la Ludwig-Maximilians-Universität München, Germania.
Anne L’Huillier, născută în 1958 la Paris, Franţa. Doctorat în 1986 la Universitatea Pierre şi Marie Curie, Paris, Franţa. Profesor la Universitatea Lund, Suedia.
Suma premiului Nobel pentru 2023 este stabilită la 11 milioane de coroane suedeze (SEK) pentru fiecare premiu Nobel complet.
Istoria Premiului Nobel pentru Fizică
- Din 1901 până în prezent au fost acordate 116 premii Nobel pentru Fizică.
- Primul Premiu Nobel pentru Fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru cruciala sa descoperire a razelor X. Pentru a ţine pasul cu descoperirile ştiinţifice din ultimele decenii, premiul pentru fizică a fost acordat pentru descoperiri şi realizări în domenii diverse precum tehnologia comunicaţiilor, radiaţii cosmice sau structura materiei.
- Albert Einstein a fost recompensat în 1921.
- 47 de premii în Fizică au fost acordate unui singur laureat.
- Patru femei au primit premiul pentru fizică până în prezent: Marie Curie în 1903, Maria Goeppert-Mayer în 1963, Donna Strickland în 2018 şi Andrea Ghez în 2020.
- O persoană, John Bardeen, a primit premiul pentru Fizică de două ori.
- 25 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat din istorie, Lawrence Bragg, când a primit premiul pentru Fizică în 1915, împreună cu tatăl său.
- 96 de ani a fost vârsta celui mai în vârstă laureat în domeniul fizicii, Arthur Ashkin.
Sezonul Premiilor Nobel va continua miercuri, 4 octombrie, cu Premiul Nobel pentru Chimie. Premiul Nobel pentru Literatură va fi anunţat, joi, de Academia Suedeză, urmat vineri de Nobelul pentru Pace iar cel pentru Ştiinţe Economice la 9 octombrie.
****
