Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Niciun beneficiar, nicio plată: Curtea Europeană de Audit spune că Pachetul românesc de combatere a deșertificării e prost conceput

de Mariana Bechir , 5.8.2019

Pachetul de măsuri care vizează combaterea deșertificării din România nu a fost bine conceput, astfel încât niciun beneficiar eligibil nu a aplicat și nicio plată nu a fost efectuată, menționează un raport al Curtea Europeană a Auditorilor (CEA).

Deșertificare este definită ca „degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane”.

Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și din România.

Aceste zone sunt adesea afectate de fenomene accentuate precum:

  • eroziunea solului
  • salinizare
  • pierderea carbonului organic din sol
  • declinul biodiversității solului
  • alunecări de teren

Modelele de schimbări climatice utilizate de Comisie preconizează:

  • o creștere a temperaturii cu mai mult de 2 °C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului
  • o scădere cu 50 % sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud, în aceeași perioadă.

Spania, Italia și România dispun de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), însă datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează CEA.

“Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, acuză CEA:

  • Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030
  • deși se colectează date cu privire la diverși factori care au un impact asupra deșertificării și asupra degradării terenurilor, Comisia nu le-a analizat în vederea elaborării unei evaluări concludente privind deșertificarea și degradarea terenurilor în UE
  • nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor

România, exemplu negativ

Zona supusă deşertificării, caracterizată de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa totală a României, fiind în general amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române şi vestul Câmpiei Tisei.

Această zonă este folosită preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, îndeosebit Lunca şi Delta Dunării, conform datelor oficiale, citate și în Raportul CEA.

În timp ce celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte în cadrate la bune practici, României îi este rezervat în raport locul exemplului negativ.

Programele naționale de acțiune ale statelor membre acoperă numeroase sectoare, cum ar fi agricultura, silvicultura și gospodărirea apelor. Printre măsurile incluse în programele naționale de acțiune se numără, cu titlu de exemplu: promovarea activităților de cercetare, planurile de intervenție în caz de secetă, împădurirea, construirea de terase pentru a preveni alunecările de teren și sistemele de alertă timpurie îmbunătățite, menționează analiza CEA.

Un program au elaborat și guvernanții română, însă observațiile Curții de audit îl desființează în câteva rânduri. Este prost conceput, cu cerințe de neândeplinit, astfel încât nimeni nu a aplicat, nicio plată nu a fost făcută:

Pachetul conține o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost însă bine conceput. Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețin mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii.

În consecință, niciun beneficiar eligibil nu a aplicat pentru pachetul privind deșertificarea și nicio plată nu a fost efectuată.

Ce conține pachetul 

  • Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare.
  • Valoarea ajutorului este de 125 de euro per hectar.
  • Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.
  • Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.

Este vorba despre  Măsura 10 – Agro-mediu şi climă prevăzută în PNDR 2014-2020 (cu finanţare din alocarea FEADR 2014-2020)

PACHETUL 5 (P5)– Adaptarea la efectele schimbărilor climatice 

  • vizează terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de deşertificare, delimitate în Program la nivel de UAT,
  • angajamentele încheiate pentru P5 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi schimbate de la un an la altul
  • numai fermierii care deţin în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha sunt eligibili.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Un raspuns

  1. Hornet Iuliean
    6.8.2019, 10:01 am

    Introducerea in sol a deseurilor agricole rezultate dupa recoltare prin arat reduce fertilitatea solului, scade rezistenta plantelor si doar chimic se mai pate mentine productia la un nivel satisfacator. Solul Romaniei are astazi circa 35% fertilitate fata de 68-70% in 1989 (ratort INS)
    Toate deseurile agricole neutilizate se pot transforma prin tratare termica (piroliza) in ulei de piroliza 30% (300 kg/tona), 20% gaz de piroliza si 50% biochar (500 kg/tona) circa 2 tone biochar/ha/an.
    Biochar-ul este utilizat ca ameliorator de sol;
    Biochar-ul stabilizează solul și poate rezista în sol mii de ani(vezi TERRA PRETA, pamantul negru al indienilor);
    Biochar-ul reprezintă o posibilitate de depozitare a carbonului în sol, având astfel potențialul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin sechestrarea carbonului;
    Biochar-ul crește fertilitatea solurilor, inclusiv a celor acide (soluri cu pH scăzut), sporind productivitatea agricolă și oferă protecție împotriva transmiterii unor boli.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este poros și higroscopic și se utilizează în revigorarea solurilor deșertificate, datorită capacității sale de a atrage și de a reține apa. Ca rezultat, nutrienții precum azotul, fosforul și agro-chimicalele sunt păstrate mai mult timp în sol. Plantele cresc mai sănătoase, iar îngrășămintele se infiltrează mai puțin în pânza freatică.

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult