fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

Niciun beneficiar, nicio plată: Curtea Europeană de Audit spune că Pachetul românesc de combatere a deșertificării e prost conceput

de Mariana Bechir , 5.8.2019

Pachetul de măsuri care vizează combaterea deșertificării din România nu a fost bine conceput, astfel încât niciun beneficiar eligibil nu a aplicat și nicio plată nu a fost efectuată, menționează un raport al Curtea Europeană a Auditorilor (CEA).

Deșertificare este definită ca „degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane”.

Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și din România.

Aceste zone sunt adesea afectate de fenomene accentuate precum:

  • eroziunea solului
  • salinizare
  • pierderea carbonului organic din sol
  • declinul biodiversității solului
  • alunecări de teren

Modelele de schimbări climatice utilizate de Comisie preconizează:

  • o creștere a temperaturii cu mai mult de 2 °C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului
  • o scădere cu 50 % sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud, în aceeași perioadă.

Spania, Italia și România dispun de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), însă datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează CEA.

“Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, acuză CEA:

  • Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030
  • deși se colectează date cu privire la diverși factori care au un impact asupra deșertificării și asupra degradării terenurilor, Comisia nu le-a analizat în vederea elaborării unei evaluări concludente privind deșertificarea și degradarea terenurilor în UE
  • nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor

România, exemplu negativ

Zona supusă deşertificării, caracterizată de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa totală a României, fiind în general amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române şi vestul Câmpiei Tisei.

Această zonă este folosită preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, îndeosebit Lunca şi Delta Dunării, conform datelor oficiale, citate și în Raportul CEA.

În timp ce celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte în cadrate la bune practici, României îi este rezervat în raport locul exemplului negativ.

Programele naționale de acțiune ale statelor membre acoperă numeroase sectoare, cum ar fi agricultura, silvicultura și gospodărirea apelor. Printre măsurile incluse în programele naționale de acțiune se numără, cu titlu de exemplu: promovarea activităților de cercetare, planurile de intervenție în caz de secetă, împădurirea, construirea de terase pentru a preveni alunecările de teren și sistemele de alertă timpurie îmbunătățite, menționează analiza CEA.

Un program au elaborat și guvernanții română, însă observațiile Curții de audit îl desființează în câteva rânduri. Este prost conceput, cu cerințe de neândeplinit, astfel încât nimeni nu a aplicat, nicio plată nu a fost făcută:

Pachetul conține o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost însă bine conceput. Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețin mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii.

În consecință, niciun beneficiar eligibil nu a aplicat pentru pachetul privind deșertificarea și nicio plată nu a fost efectuată.

Ce conține pachetul 

  • Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare.
  • Valoarea ajutorului este de 125 de euro per hectar.
  • Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.
  • Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.

Este vorba despre  Măsura 10 – Agro-mediu şi climă prevăzută în PNDR 2014-2020 (cu finanţare din alocarea FEADR 2014-2020)

PACHETUL 5 (P5)– Adaptarea la efectele schimbărilor climatice 

  • vizează terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de deşertificare, delimitate în Program la nivel de UAT,
  • angajamentele încheiate pentru P5 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi schimbate de la un an la altul
  • numai fermierii care deţin în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha sunt eligibili.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Un raspuns

  1. Hornet Iuliean
    6.8.2019, 10:01 am

    Introducerea in sol a deseurilor agricole rezultate dupa recoltare prin arat reduce fertilitatea solului, scade rezistenta plantelor si doar chimic se mai pate mentine productia la un nivel satisfacator. Solul Romaniei are astazi circa 35% fertilitate fata de 68-70% in 1989 (ratort INS)
    Toate deseurile agricole neutilizate se pot transforma prin tratare termica (piroliza) in ulei de piroliza 30% (300 kg/tona), 20% gaz de piroliza si 50% biochar (500 kg/tona) circa 2 tone biochar/ha/an.
    Biochar-ul este utilizat ca ameliorator de sol;
    Biochar-ul stabilizează solul și poate rezista în sol mii de ani(vezi TERRA PRETA, pamantul negru al indienilor);
    Biochar-ul reprezintă o posibilitate de depozitare a carbonului în sol, având astfel potențialul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin sechestrarea carbonului;
    Biochar-ul crește fertilitatea solurilor, inclusiv a celor acide (soluri cu pH scăzut), sporind productivitatea agricolă și oferă protecție împotriva transmiterii unor boli.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este poros și higroscopic și se utilizează în revigorarea solurilor deșertificate, datorită capacității sale de a atrage și de a reține apa. Ca rezultat, nutrienții precum azotul, fosforul și agro-chimicalele sunt păstrate mai mult timp în sol. Plantele cresc mai sănătoase, iar îngrășămintele se infiltrează mai puțin în pânza freatică.

Lăsați un comentariu


Stiri

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech, rezultate pozitive într-un studiu clinic

Vladimir Ionescu

Un vaccin experimental pentru Covid-19 al Pfizer şi BioNTech a arătat rezultate pozitive într-un studiu clinic, declanşând reacţii ale sistemului imunitar la pacienţi sănătoşi, transmite… Mai mult

Stiri

Planul de relansare economică: 5 miliarde euro investiții în infrastructura de sănătate

Vladimir Ionescu

Planul Național de Investiții elaborat de Guvernul Orban are un capitol distinct al investițiilor în infrastructura de Sănătate, cu o valoare totală de aproximativ 5… Mai mult

Stiri

Ad Astra cere control efectiv al managementului Laserului de la Măgurele și al tuturor instituțiilor naționale de cercetare

Mariana Bechir

Asociația Ad Astra, din care fac parte cercetători români din țară și străinătate, cere Ministerului Educației și Cercetării (MEC) să exercite un control efectiv al… Mai mult

Stiri

Planul de relansare, Investiții în infrastructura de Educație: 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești noi

Vladimir Ionescu

Planul de relansare a economiei, prezentat miercuri de Guvernul Ludovic Orban menționează creșterea graduală a alocărilor pentru învățământ și cercetare, pe tot intervalul 2021-2027, fără… Mai mult

Stiri

Reacţia partidelor la planul de relansare / USR: Un veritabil PNDL pe steroizi / ALDE: Un rezumat a ceea ce nu s-a realizat în 10 ani / PSD acuză că PNL i-a plagiat planul

Vladimir Ionescu

Planul lansat miercuri de Guvernul PNL şi preşedintele Klaus Iohannis a fost criticat prompt și dur de liderii partidelor din opoziţie, care au apreciat că… Mai mult

Stiri

CCR: Carantina instituită prin ordin de ministru – „privare de libertate şi restrângere a drepturilor fundamentale”

Vladimir Ionescu

Instituirea carantinei prin ordin de ministru reprezintă o „veritabilă privare de libertate” şi o „restrângere a drepturilor fundamentale”, arată CCR în motivarea deciziei de neconstituționalitate… Mai mult

Stiri

Planul de relansare: Bonificații la plata impozitului pe profit pentru firmele cu capital propriu pozitiv

Adrian N Ionescu

Guvernul are în vedere acordarea unei bonificații la plata impozitului pe profit acordată în funcție de menținerea sau creșterea capitalurilor proprii pozitiv,  potrivit Planului de… Mai mult