La obiect

Dezechilibrele creditării: Companiile pierd competiția pentru banii băncilor, în favoarea statului şi a populaţiei

  Dezechilibrele politicilor guvernamentale au contaminat economia, inclusiv prin intermediul băncilor, care sunt tot mai puțin interesate să finanțeze companiile, în absența aplicării vreunui plan… Mai mult

05.12.2019

La obiect

INS confirmă: creşterea economică încetinește vizibil. Industria și agricultura au dat cu minus, finanțele – efect zero

Institutul Național de Statistică a confirmat valorile semnal de +3,0% brut şi +3,2% ajustat cu sezonalitatea pentru al treilea trimestru al anului în curs față… Mai mult

05.12.2019

La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Cronicile

Niciun beneficiar, nicio plată: Curtea Europeană de Audit spune că Pachetul românesc de combatere a deșertificării e prost conceput

de Mariana Bechir , 5.8.2019

Pachetul de măsuri care vizează combaterea deșertificării din România nu a fost bine conceput, astfel încât niciun beneficiar eligibil nu a aplicat și nicio plată nu a fost efectuată, menționează un raport al Curtea Europeană a Auditorilor (CEA).

Deșertificare este definită ca „degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane”.

Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și din România.

Aceste zone sunt adesea afectate de fenomene accentuate precum:

  • eroziunea solului
  • salinizare
  • pierderea carbonului organic din sol
  • declinul biodiversității solului
  • alunecări de teren

Modelele de schimbări climatice utilizate de Comisie preconizează:

  • o creștere a temperaturii cu mai mult de 2 °C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului
  • o scădere cu 50 % sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud, în aceeași perioadă.

Spania, Italia și România dispun de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), însă datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează CEA.

“Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, acuză CEA:

  • Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030
  • deși se colectează date cu privire la diverși factori care au un impact asupra deșertificării și asupra degradării terenurilor, Comisia nu le-a analizat în vederea elaborării unei evaluări concludente privind deșertificarea și degradarea terenurilor în UE
  • nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor

România, exemplu negativ

Zona supusă deşertificării, caracterizată de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa totală a României, fiind în general amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române şi vestul Câmpiei Tisei.

Această zonă este folosită preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, îndeosebit Lunca şi Delta Dunării, conform datelor oficiale, citate și în Raportul CEA.

În timp ce celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte în cadrate la bune practici, României îi este rezervat în raport locul exemplului negativ.

Programele naționale de acțiune ale statelor membre acoperă numeroase sectoare, cum ar fi agricultura, silvicultura și gospodărirea apelor. Printre măsurile incluse în programele naționale de acțiune se numără, cu titlu de exemplu: promovarea activităților de cercetare, planurile de intervenție în caz de secetă, împădurirea, construirea de terase pentru a preveni alunecările de teren și sistemele de alertă timpurie îmbunătățite, menționează analiza CEA.

Un program au elaborat și guvernanții română, însă observațiile Curții de audit îl desființează în câteva rânduri. Este prost conceput, cu cerințe de neândeplinit, astfel încât nimeni nu a aplicat, nicio plată nu a fost făcută:

Pachetul conține o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost însă bine conceput. Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețin mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii.

În consecință, niciun beneficiar eligibil nu a aplicat pentru pachetul privind deșertificarea și nicio plată nu a fost efectuată.

Ce conține pachetul 

  • Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare.
  • Valoarea ajutorului este de 125 de euro per hectar.
  • Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.
  • Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.

Este vorba despre  Măsura 10 – Agro-mediu şi climă prevăzută în PNDR 2014-2020 (cu finanţare din alocarea FEADR 2014-2020)

PACHETUL 5 (P5)– Adaptarea la efectele schimbărilor climatice 

  • vizează terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de deşertificare, delimitate în Program la nivel de UAT,
  • angajamentele încheiate pentru P5 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi schimbate de la un an la altul
  • numai fermierii care deţin în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha sunt eligibili.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Un raspuns

  1. Hornet Iuliean
    6.8.2019, 10:01 am

    Introducerea in sol a deseurilor agricole rezultate dupa recoltare prin arat reduce fertilitatea solului, scade rezistenta plantelor si doar chimic se mai pate mentine productia la un nivel satisfacator. Solul Romaniei are astazi circa 35% fertilitate fata de 68-70% in 1989 (ratort INS)
    Toate deseurile agricole neutilizate se pot transforma prin tratare termica (piroliza) in ulei de piroliza 30% (300 kg/tona), 20% gaz de piroliza si 50% biochar (500 kg/tona) circa 2 tone biochar/ha/an.
    Biochar-ul este utilizat ca ameliorator de sol;
    Biochar-ul stabilizează solul și poate rezista în sol mii de ani(vezi TERRA PRETA, pamantul negru al indienilor);
    Biochar-ul reprezintă o posibilitate de depozitare a carbonului în sol, având astfel potențialul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin sechestrarea carbonului;
    Biochar-ul crește fertilitatea solurilor, inclusiv a celor acide (soluri cu pH scăzut), sporind productivitatea agricolă și oferă protecție împotriva transmiterii unor boli.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este poros și higroscopic și se utilizează în revigorarea solurilor deșertificate, datorită capacității sale de a atrage și de a reține apa. Ca rezultat, nutrienții precum azotul, fosforul și agro-chimicalele sunt păstrate mai mult timp în sol. Plantele cresc mai sănătoase, iar îngrășămintele se infiltrează mai puțin în pânza freatică.

Lăsați un comentariu


Stiri

Fost șef al serviciului secret al MAI, arestat într-un dosar de trafic de droguri

Vladimir Ionescu

Gelu Oltean (foto), fost șef al Departamentului Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), partenera sa și un cetățean britanic au fost arestați duminică, într-un dosar de… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Guvernul își va asuma răspunderea pe Legea bugetului, dacă vom constata pericolul tergiversării în Parlament,

Razvan Diaconu

Ludovic Orban a afirmat, la Digi24, că Guvernul va alege varianta asumării răspunderii pe Legea bugetului de stat, în cazul în care Executivul va constata… Mai mult

Europa

Parlamentul britanic votează acordul Brexit înainte de Crăciun. Rezultatele definitive ale alegerilor generale

Iulian Soare

Acordul de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi adoptat în Camera Comunelor înainte de Crăciun, a anunţat sâmbătă premierul Boris Johnson, citat… Mai mult

Stiri

Libia / Turcia pune la dispoziția guvernului din Tripoli o forță militară ”de reacție rapidă”

Iulian Soare

Turcia se pregătește să furnizeze ajutor militar guvernului rccunoscut internațional în Libia, un acord bilateral, care prevede lansarea ”unei forțe de reacție rapidă” în cazul… Mai mult

Stiri

CFR Infrastructură pierde 30 % din finanțarea europeană pentru modernizarea liniei Brașov-Sighișoara

Razvan Diaconu

Compania CFR Infrastructură pierde cel puțin 30 % din finanțarea europeană pentru modernizarea liniei de tren dintre Brașov și Sighișoara pentru că, la trei ani… Mai mult

Stiri

Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare de DNA pentru fraudă fiscală

Vladimir Ionescu

Alexandru Cumpănașu a fost pus sub acuzare de procurorii DNA Constanța pentru fraudă, după ce ar fi mințit că deține diplomă de studii superioare atunci… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne

Iulian Soare

Președintele Klaus Iohannis a primit premiul Charlemagne (Carol cel Mare) pentru anul 2020. Juriul i-a acordat această distincție pentru că a fost „un campion de… Mai mult