fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Niciun beneficiar, nicio plată: Curtea Europeană de Audit spune că Pachetul românesc de combatere a deșertificării e prost conceput

de Mariana Bechir , 5.8.2019

Pachetul de măsuri care vizează combaterea deșertificării din România nu a fost bine conceput, astfel încât niciun beneficiar eligibil nu a aplicat și nicio plată nu a fost efectuată, menționează un raport al Curtea Europeană a Auditorilor (CEA).

Deșertificare este definită ca „degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane”.

Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și din România.

Aceste zone sunt adesea afectate de fenomene accentuate precum:

  • eroziunea solului
  • salinizare
  • pierderea carbonului organic din sol
  • declinul biodiversității solului
  • alunecări de teren

Modelele de schimbări climatice utilizate de Comisie preconizează:

  • o creștere a temperaturii cu mai mult de 2 °C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului
  • o scădere cu 50 % sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud, în aceeași perioadă.

Spania, Italia și România dispun de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), însă datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează CEA.

“Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, acuză CEA:

  • Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030
  • deși se colectează date cu privire la diverși factori care au un impact asupra deșertificării și asupra degradării terenurilor, Comisia nu le-a analizat în vederea elaborării unei evaluări concludente privind deșertificarea și degradarea terenurilor în UE
  • nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor

România, exemplu negativ

Zona supusă deşertificării, caracterizată de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa totală a României, fiind în general amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române şi vestul Câmpiei Tisei.

Această zonă este folosită preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, îndeosebit Lunca şi Delta Dunării, conform datelor oficiale, citate și în Raportul CEA.

În timp ce celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte în cadrate la bune practici, României îi este rezervat în raport locul exemplului negativ.

Programele naționale de acțiune ale statelor membre acoperă numeroase sectoare, cum ar fi agricultura, silvicultura și gospodărirea apelor. Printre măsurile incluse în programele naționale de acțiune se numără, cu titlu de exemplu: promovarea activităților de cercetare, planurile de intervenție în caz de secetă, împădurirea, construirea de terase pentru a preveni alunecările de teren și sistemele de alertă timpurie îmbunătățite, menționează analiza CEA.

Un program au elaborat și guvernanții română, însă observațiile Curții de audit îl desființează în câteva rânduri. Este prost conceput, cu cerințe de neândeplinit, astfel încât nimeni nu a aplicat, nicio plată nu a fost făcută:

Pachetul conține o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost însă bine conceput. Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețin mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii.

În consecință, niciun beneficiar eligibil nu a aplicat pentru pachetul privind deșertificarea și nicio plată nu a fost efectuată.

Ce conține pachetul 

  • Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare.
  • Valoarea ajutorului este de 125 de euro per hectar.
  • Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.
  • Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.

Este vorba despre  Măsura 10 – Agro-mediu şi climă prevăzută în PNDR 2014-2020 (cu finanţare din alocarea FEADR 2014-2020)

PACHETUL 5 (P5)– Adaptarea la efectele schimbărilor climatice 

  • vizează terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de deşertificare, delimitate în Program la nivel de UAT,
  • angajamentele încheiate pentru P5 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi schimbate de la un an la altul
  • numai fermierii care deţin în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha sunt eligibili.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Un raspuns

  1. Hornet Iuliean
    6.8.2019, 10:01 am

    Introducerea in sol a deseurilor agricole rezultate dupa recoltare prin arat reduce fertilitatea solului, scade rezistenta plantelor si doar chimic se mai pate mentine productia la un nivel satisfacator. Solul Romaniei are astazi circa 35% fertilitate fata de 68-70% in 1989 (ratort INS)
    Toate deseurile agricole neutilizate se pot transforma prin tratare termica (piroliza) in ulei de piroliza 30% (300 kg/tona), 20% gaz de piroliza si 50% biochar (500 kg/tona) circa 2 tone biochar/ha/an.
    Biochar-ul este utilizat ca ameliorator de sol;
    Biochar-ul stabilizează solul și poate rezista în sol mii de ani(vezi TERRA PRETA, pamantul negru al indienilor);
    Biochar-ul reprezintă o posibilitate de depozitare a carbonului în sol, având astfel potențialul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin sechestrarea carbonului;
    Biochar-ul crește fertilitatea solurilor, inclusiv a celor acide (soluri cu pH scăzut), sporind productivitatea agricolă și oferă protecție împotriva transmiterii unor boli.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este poros și higroscopic și se utilizează în revigorarea solurilor deșertificate, datorită capacității sale de a atrage și de a reține apa. Ca rezultat, nutrienții precum azotul, fosforul și agro-chimicalele sunt păstrate mai mult timp în sol. Plantele cresc mai sănătoase, iar îngrășămintele se infiltrează mai puțin în pânza freatică.

Lăsați un comentariu


Stiri

SUA – prima țară care autorizează vaccinul anti-Covid al Johnson & Johnson

Iulian Soare

Statele Unite au acordat sâmbătă o autorizaţie de urgenţă vaccinului companiei farmaceutice americane Johnson & Johnson împotriva Covid-19 pentru persoanele în vârstă de cel puţin… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Prima exploatare offshore este posibil să înceapă anul acesta

Vladimir Ionescu

Prima exploatare offshore este posibil să înceapă anul acesta, a declarat președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, sâmbătă. Taxele colectate din aceste exploatări de gaz din… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației insistă ca elevii din clasele a VIII-a și a XII-a să meargă la școală indiferent de scenariu

Vladimir Ionescu

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat sâmbătă seară că va propune ca elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a, care susțin examene naționale de… Mai mult

Europa

Ambasadorul UE la Havana, rechemat la Bruxelles – a cerut ridicarea embargoului impus Cubei de către SUA

Iulian Soare

Ambasadorul Uniunii Europene la Havana, Alberto Navarro (foto), a fost rechemat la Bruxelles după ce a semnat o scrisoare deschisă în care-i cere preşedintelui american… Mai mult

Europa

Cristian Ghinea, despre refacerea PNRR: Cea mai mare problemă este justificarea costurilor de instituții

Iulian Soare

Cea mai mare problemă a PNRR este să putem să justificăm costurile pe care instituţiile româneşti le-au pus acolo, a declarat sâmbătă ministrul Investiţiilor şi… Mai mult

Stiri

Bugetul a trecut de comisiile din Parlament și intră luni la dezbaterile în plen

Vladimir Ionescu

Comisiile parlamentare de buget-finanţe au adoptat, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021. Proiectul va intra la dezbateri în plenul reunit… Mai mult

Stiri

Ministrul Muncii: Bugetarii pot opta să se pensioneze la 70 de ani; încă există copii fără CNP

Vladimir Ionescu

Raluca Turcan, ministrul Muncii, a declarat sâmbătă la audierea din comisiilor reunite de buget-finanțe ale Parlamentului că verificarea ajutoarelor sociale a dus la identificarea mai… Mai mult