Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Niciun beneficiar, nicio plată: Curtea Europeană de Audit spune că Pachetul românesc de combatere a deșertificării e prost conceput

de Mariana Bechir , 5.8.2019

Pachetul de măsuri care vizează combaterea deșertificării din România nu a fost bine conceput, astfel încât niciun beneficiar eligibil nu a aplicat și nicio plată nu a fost efectuată, menționează un raport al Curtea Europeană a Auditorilor (CEA).

Deșertificare este definită ca „degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, incluzând variațiile climatice și activitățile umane”.

Analiza CEA arată că vulnerabilitatea UE la deșertificare a crescut semnificativ în acest secol, iar efectele vor fi deosebit de acute în sudul Portugaliei, în anumite părți ale Spaniei și în sudul Italiei, în sud-estul Greciei, în Malta, în Cipru și în anumite zone adiacente Mării Negre din Bulgaria și din România.

Aceste zone sunt adesea afectate de fenomene accentuate precum:

  • eroziunea solului
  • salinizare
  • pierderea carbonului organic din sol
  • declinul biodiversității solului
  • alunecări de teren

Modelele de schimbări climatice utilizate de Comisie preconizează:

  • o creștere a temperaturii cu mai mult de 2 °C în anumite regiuni (cum ar fi Spania) până la sfârșitul secolului
  • o scădere cu 50 % sau mai mult a precipitațiilor pe timpul verii în Europa de Sud, în aceeași perioadă.

Spania, Italia și România dispun de sisteme proprii de monitorizare a factorilor asociați cu deșertificarea și cu degradarea terenurilor (privind apa, seceta sau precipitațiile), însă datele naționale privind solul erau incomplete, nu erau colectate și interpretate periodic și nu erau întotdeauna fiabile, menționează CEA.

“Deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență”, acuză CEA:

  • Comisia nu a evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea angajamentului de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030
  • deși se colectează date cu privire la diverși factori care au un impact asupra deșertificării și asupra degradării terenurilor, Comisia nu le-a analizat în vederea elaborării unei evaluări concludente privind deșertificarea și degradarea terenurilor în UE
  • nu există nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor

România, exemplu negativ

Zona supusă deşertificării, caracterizată de climat arid, semiarid sau subumed-uscat, reprezintă aproximativ 30% din suprafaţa totală a României, fiind în general amplasată în Dobrogea, sudul Câmpiei Române şi vestul Câmpiei Tisei.

Această zonă este folosită preponderent în agricultură (cca. 80% din total, din care cca. 60% sunt terenuri arabile), silvicultură (cca. 8%) şi ape, îndeosebit Lunca şi Delta Dunării, conform datelor oficiale, citate și în Raportul CEA.

În timp ce celelalte state membre cu risc ridicat au elaborat proiecte în cadrate la bune practici, României îi este rezervat în raport locul exemplului negativ.

Programele naționale de acțiune ale statelor membre acoperă numeroase sectoare, cum ar fi agricultura, silvicultura și gospodărirea apelor. Printre măsurile incluse în programele naționale de acțiune se numără, cu titlu de exemplu: promovarea activităților de cercetare, planurile de intervenție în caz de secetă, împădurirea, construirea de terase pentru a preveni alunecările de teren și sistemele de alertă timpurie îmbunătățite, menționează analiza CEA.

Un program au elaborat și guvernanții română, însă observațiile Curții de audit îl desființează în câteva rânduri. Este prost conceput, cu cerințe de neândeplinit, astfel încât nimeni nu a aplicat, nicio plată nu a fost făcută:

Pachetul conține o serie de elemente care ar putea fi benefice pentru terenuri. Acesta nu a fost însă bine conceput. Valoarea ajutorului disponibil nu constituie o justificare financiară suficientă pentru ca fermierii care dețin mai puțin de 10 hectare să se conformeze cerințelor exigente ale măsurii.

În consecință, niciun beneficiar eligibil nu a aplicat pentru pachetul privind deșertificarea și nicio plată nu a fost efectuată.

Ce conține pachetul 

  • Pachetul este accesibil fermierilor din zonele selectate care prezintă un risc ridicat de deșertificare.
  • Valoarea ajutorului este de 125 de euro per hectar.
  • Pentru a-l primi, fermierii trebuie să se angajeze să planteze culturi rezistente la secetă, să practice rotația culturilor și să reducă lucrările de arat la minimum.
  • Sunt eligibili numai fermierii cu mai puțin de 10 hectare de teren arabil.

Este vorba despre  Măsura 10 – Agro-mediu şi climă prevăzută în PNDR 2014-2020 (cu finanţare din alocarea FEADR 2014-2020)

PACHETUL 5 (P5)– Adaptarea la efectele schimbărilor climatice 

  • vizează terenurile arabile situate în zonele cu risc crescut de deşertificare, delimitate în Program la nivel de UAT,
  • angajamentele încheiate pentru P5 sunt condiţionate de menţinerea valorii suprafeţei pe toată perioada de angajament, parcelele pe care se aplică cerinţele putând fi schimbate de la un an la altul
  • numai fermierii care deţin în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha sunt eligibili.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Un raspuns

  1. Hornet Iuliean
    6.8.2019, 10:01 am

    Introducerea in sol a deseurilor agricole rezultate dupa recoltare prin arat reduce fertilitatea solului, scade rezistenta plantelor si doar chimic se mai pate mentine productia la un nivel satisfacator. Solul Romaniei are astazi circa 35% fertilitate fata de 68-70% in 1989 (ratort INS)
    Toate deseurile agricole neutilizate se pot transforma prin tratare termica (piroliza) in ulei de piroliza 30% (300 kg/tona), 20% gaz de piroliza si 50% biochar (500 kg/tona) circa 2 tone biochar/ha/an.
    Biochar-ul este utilizat ca ameliorator de sol;
    Biochar-ul stabilizează solul și poate rezista în sol mii de ani(vezi TERRA PRETA, pamantul negru al indienilor);
    Biochar-ul reprezintă o posibilitate de depozitare a carbonului în sol, având astfel potențialul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin sechestrarea carbonului;
    Biochar-ul crește fertilitatea solurilor, inclusiv a celor acide (soluri cu pH scăzut), sporind productivitatea agricolă și oferă protecție împotriva transmiterii unor boli.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este cea mai bună soluție pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți.
    Biochar-ul este poros și higroscopic și se utilizează în revigorarea solurilor deșertificate, datorită capacității sale de a atrage și de a reține apa. Ca rezultat, nutrienții precum azotul, fosforul și agro-chimicalele sunt păstrate mai mult timp în sol. Plantele cresc mai sănătoase, iar îngrășămintele se infiltrează mai puțin în pânza freatică.

Lăsați un comentariu


Stiri

Primul caz confirmat de coronavirus în România

Vladimir Ionescu

UPDATE 23.50: Situația este relativ mai bună, comparativ cu cea din alte state, întrucât se cunoaște Pacientul Zero și, astfel, pot fi identificate rapid persoanele… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Desemnarea mea, o garanție a continuității orientării strategice de depesedizare a României

Victor Bratu

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a anunțat miercuri seara că desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern constituie ”o garanție a continuității în guvernarea PNL, dar… Mai mult

Stiri

România, percepții eronate cu privire la cele mai frecvente cauze de deces – studiu Ipsos

Vladimir Ionescu

România este a doua țară în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform studiului ”Pericolele percepției” realizat de Ipsos și citat de HotNews. Pentru… Mai mult

Mobile sticky

Florin Cîțu este noul premier desemnat

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ministrul de Finanțe interimar, Florin Cîțu, este desemnat cu formarea noului guvern. Președintele Iohannis a anunțat că a… Mai mult

Stiri

Nicolae Cinteză (BNR): Facem verificări la 16-17 bănci, par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată. DIICOT a deschis acțiune penală

Vladimir Ionescu

Direcţia Supraveghere din Banca Naţională a României ”face verificări la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată”, a afirmat miercuri Nicolae Cinteză… Mai mult

Mobile sticky

CE va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Alexandra Pele

Comisia Europeană va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare, a declarat miercuri Valdis Dombrovskis (foto), vicepreședintele executiv al CE, potrivit Euractiv.… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise la conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură și dezvoltare rurală”

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, UniCredit Bank și UniCredit Leasing în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCE) organizează pe 10 martie conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură… Mai mult