vineri

27 ianuarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 martie, 2016

Molenbeek-protest-1Atunci când Statele Unite au declarat război Al Qaeda după atacurile din 11 septembrie, liderii americani au decis că scopul este distrugerea grupărilor care se ascundeau în Afghanistan, un stat eșuat. Tactica decisă: invadarea și cucerirea teritoriului inamic.

Pentru liderii Europei, care astăzi afirmă că sunt în război cu Statul Islamic, decizia este mult mai complicată: ascunzătorile dușmanului se află în ghetouri din Paris, din Bruxelles sau din alte orașe europene, practic  mini-state eșuate localizate în interiorul propriilor granițe.

În vreme ce Marea Britanie s-a alăturat imediat SUA în bombardarea unor ținte Stat Islamic din Siria, restul Europei a încercat inițial să înțeleagă și să se descurce cu proprii cetățeni care au contribuit la ascensiunea Statului Islamic. E vorba în principal de a treia generație de descendenți a imigranților musulmani, care s-au radicalizat în interiorul unor comunități sărace, lăsate să se dezvolte în afara culturii naționale.


Acest tip de comunități au fost incubatoarele în care au crescut cei care au executat, în numele Statului Islamic,  atât cele două atacuri de la Paris, cât și cel de marți, din Bruxelles.

Ca să rezolvi problema, afirmă analiști politici consultați de New York Times, Europa trebuie să facă mai mult decât să coopereze în materia securității sau să împartă informațiile cuprinse în listele celor care călătoresc în Siria.

Guvernele europene trebuie să dezvolte strategii de combatere a amenințărilor interne primordiale de natură socială și să rezolve dilemele de securitate, care provoacă îngrijorări legate de respectarea drepturilor omului, de supraveghere sau de echitatea unor procese.

”Europa poate gândi că este în război cu ISIS, dar nu poate arunca cu bombe în Molenbeek sau St. Denis decât dacă este pregătită să poarte un război civil”, afirmă François Heisbourg, președinte al Institutului Internațional pentru Studii Strategice, cu referire la importante zone musulmane aflate în Paris sau din Bruxelles.


Președintele Francois Hollande și premierul Manuel Valls descriu de ceva vreme lupta Europei cu Statul Islamic drept un război- ”o foarte periculoasă utilizare a acestui cuvânt, război”, crede François Heisbourg.

”Războiul cu Statul Islamic poate începe în orașul sirian Raqqa și s-ar putea termina cu un război civil în Algeria, și asta ar fi o victorie pentru ISIS. Ei caută să dezbine lumea”, crede Heisbourg. Suplimentar, acesta atrage atenția că expresia folosită nu doar de primii demnitari ai statului francez înnobilează Statul Islamic.

”Statul Islamic vrea să fie perceput drept stat în adevăratul sens al cuvântului, care are o armată, care are martiri. Statul Islamic vrea să fie perceput drept victimă a colonialismului Occidental, drept stat care poartă un război sfânt. În primul rând vrea să fie perceput așa de către tinerii musulmani din Europa, mulți izolați de lumea în care trăiesc, mulți săraci și furioși, care ar putea fi ușor atrași în cruciadă”, afirmă François Heisbourg.

Natura duală a luptei pe care Europa o poartă cu Statul Islamic este diferită de ”războiul global împotriva terorismului” purtat de Statele Unite. ”Și mult mai complicată”, consideră și Raffaello Pantucci, director al Royal United Services Institute.

”Avem nevoie de un răspuns dual”, consideră Pantucci, unul mult mai dur afară, în zona ocupată de Statul Islamic, și unul mult mai inteligent acasă, cu accent pe politici sociale pe termen lung, în beneficiul comunităților izolate sau dezavantajate. Principalul obiectiv ar fi contracararea vocilor radicale din aceste comunități, care oferă adesea delicvenților minori noi scopuri în viață.

Pantucci remarcă faptul că majoritatea celor suspectați de comiterea de acțiuni teroriste erau bine cunoscuți de poliție pentru activități ilegale. ”Trebuie să-i convingem pe acești oameni că nu se pot ridica din comunitățile lor cu arma automată sau cu bomba, dar mai întâi trebuie să înțelegem noi mecanismele care declanșează schimbarea radicală a personalității unui om”, spune Raffaello Pantucci, care a scris o carte pe această temă- ”Iubim moartea așa cum voi iubiți viața: teroriștii suburbiilor britanice”.

Importante zone defavorizate în care trăiesc musulmani se regăsesc în mai toate statele europene: în Marea Britanie există Bradford sau Est Birmingham, în Franța sunt celebrele banlieues- suburbi ale marilor orașe.

Belgia, oricum divizată de bariere lingvistice suplimentare celor administrative, este un caz deosebit- mai mult ca oriunde în Europa, Belgia încurajează auto-izolarea în numele multiculturalismului etnic și păcii.

”Sunt părți ale Europei, în special în Belgia, dar și în Franța, unde în ultimele decenii au apărut zone practic neguvernate, cum ai găsi în Yemen sau în Libia”, afirmă Peter R. Neumann, director al Centrului Internațional pentru Studiul Radicalizării și Violenței Politice din cadrul King’s College din Londra.

“Molenbeek este una dintre aceste zone, un loc pe care autoritățile locale dar și principalele grupuri musulmane l-au abandonat în baza unui pact informal de tipul: atâta vreme cât nu ne faceți probleme, noi nu vă deranjăm”, afirmă Peter R. Neumann.

Islamiștii radicali au descoperit curând că frustrările locale puteau fi canalizate spre extremismul radical, iar asta stă la baza eșecului eforturilor contra-teroriste, explică Neumann. ”Autoritățile s-au blocat în fața unor zone închise, inaccesibile, din care cu greu pot culege informații sau racola colaboratori”, este concluzia expertului britanic.

Raportat la populația Belgiei, numărul cetățenilor care au plecat în Siria sau Iraq ca să se alăture militanților islamici este cel mai mare din întreaga Europă: potrivit cifrelor ministerului belgian de Justiție, raportat la luna februarie, 441 de belgieni au plecat în Orientul Mijlociu, 117 dintre aceștia revenind după stagii petrecute pe acest front.

Zone ca Molenbeek sau Schaerbeek, acolo unde se bănuiește că au fost fabricate bombele utilizate în atentatele de marți, sunt zone-problemă de mult timp. Iar autoritățile europene ar trebui să găsească măcar acum soluții dacă nu vrea să poarte acasă războiul împotriva Statului Islamic.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: