fbpx

Chestiunea

Viitorul, citit în opțiunile universitare ale tinerilor: Record de candidați la universitățile de științe aplicate

Facultățile din România sunt în plină desfășurare a admiterii, iar mai multe universități au anunțat un număr record de candidați. La Universitatea București se observă… Mai mult

21.07.2021

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

Negocierile UE – SUA: Miza, dosarele cu probleme și interesele României

de Luminita Bogdan 9.7.2013

Statele și Uniunea Europeană negociază începând de luni, la Washington, crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume, într-un climat umbrit de recentele dezvăluiri privind activități de spionaj ale agențiilor americane de informații vizând instituțiile europene, tema unei reuniuni separate în capitala federală americană.

15 grupuri de lucru lucrează pe un acord de 200 de miliarde pe an

Prima rundă de discuții a început departe de ochii presei, sub conducerea reprezentantului american pentru comerț extern, Michael Froman, și a negociatorului-șef al UE, Ignacio Garcia Bercero. Cei doi oficiali vor superviza discuțiile celor aproape 15 grupuri de lucru, formate din 150 de experți ai echipelor SUA și UE, ce au misiunea de a aborda toate domeniile, de la piețele publice, investiții, proprietatea intelectuală, comerţul electronic, concurenţǎ, până la detalii precum ingredientele care trebuie să apară pe cremele anti-îmbătrânire.

Obiectivul acordului este cât se poate de ambițios: eliminarea barierelor vamale și, mai ales, simplificarea formalităților administrative, care îngreunează schimburile între Statele Unite, prima putere mondială, și Uniunea Europeană, principalul partener comercial al Washingtonului.

Dacă se va ajunge la un numitor comun şi acordul va fi semnat, va fi cel mai mare acord comercial din istorie, care va duce, printre altele, la costuri scăzute pentru companiile care vor face afaceri peste Ocean. Analiștii spun că punerea în practică a unui astfel de acord ar duce la creşterea comerţului transatlantic cu peste 100 sau chiar 200 de miliarde de dolari pe an.

Presa din Statele Unite scrie că este de aşteptat ca negocierile să dureze ani de zile, deși obiectivul Comisiei Europene pentru finlizarea discuțiilor este sfârșitul anului 2014.

Dosarele cu probleme pentru Bruxelles și Washington

Experții consideră însă că divergențele asupra unora dintre temele discuțiilor de la Washington vor fi greu de depășit.

Astfel, cele 28 de state membre UE nu vor renunța ușor la normele fitosanitare și la principiul precauției, invocate pentru interzicerea organismelor americane modificate genetic.

La rândul lor, Statele Unite se vor “crampona” fără îndoială de legislația locală – Small Business Act, Buy American Act, prin care companiile americane au acces prioritar pe anumite piețe publice americane, în detrimentul întreprinderilor străine, iar europenii speră într-o eliminare a acestei reguli, astfel încât să aibă acces în zonă.

O altă temă care va provoca dezbateri aprinse se referă la protecția datelor personale. Marile companii americane, printre care Google și Facebook, doresc ca Washingtonul să obțină o aplicare mai puțin strictă a reglementărilor europene în materie, considerate o frână în activitățile lor, însă dosarul a devenit unul sensibil pentru Europa, odată cu dezvăluirile privind colaborarea companiilor din industrie cu serviciile americane de securitate.

De asemenea, deși Franța și-a impus poziția în ceea ce privește excluderea de la negocieri a sectorului audiovizual, subiectul ar putea fi readus la masa discuțiilor, în condițiile în care Parisul a avut un schimb de replici pe această temă cu Bruxellesul, iar dosarul nu este susținut în unanimitate de statele membre.

De altfel, Parisul a cerut deja transparenţă în negocierile vizând crearea unei zone de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite, exprimându-şi dorinţa de a monitoriza procesul de negocieri condus de Comisia Europeană.Ne cunoaştem interesele ofensive, defensive, în special în domeniul agriculturii: nu vrem ca audiovizualul să figureze în negocieri, nu vrem organisme modificate genetic sau carne cu hormoni”, a declarat ministrul francez al comerţului, Nicole Bricq.

La rândul său, ministrul pentru afaceri europene Thierry Repentin a precizat că Franţa a obţinut trei “linii roşii”, pe temele excepţiei culturale, a produselor agricole şi a armamentului, care să nu fie trecute de Uniunea Europeană în negocierile comerciale cu SUA.

Pentru Europa, acordul comercial cu Statele Unite are o miză crucială, în condițiile în care recesiunea se face încă simțită pe continent.

La rândul lor, americanii și-ar putea reduce deficitul comercial, după ce în 2012 au importat bunuri în valoare de 380,8 miliarde euro provenind din Europa, iar exporturile spre Bătrânul Continent s-au ridicat doar la 265,1 miliarde euro.

Think-tank-ul Centre for Economic Policy Research, estimează însă că acordul ar însemna profituri uriaşe pentru ambele părţi: 92,7 miliarde de euro de venituri suplimentare pentru UE şi 95 de miliarde de dolari pentru SUA.

România și negocierile UE – SUA

În negocierile Washington-Bruxelles privind viitorul Acord de liber schimb, România ar urma să-și apere interesele raliindu-se unui bloc de state membre UE cu interese similare, ca și în alte chestiuni negociate la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, ministerele de linie din România – în speță Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei – trebuie să analizeze grupele de mărfuri și servicii pe care trebuie și poate să și le protejeze pentru a-și păstra avantajul competitiv atât pe piața europeană cât și pe cea americană.
De asemenea, Guvernul trebuie să analizeze și cum ar putea să-și sporească avantajul competitiv la anumite grupe de produse.

”Ministerele trebuie să ia linie cu linie grupele de mărfuri și să formuleze puncte de vedere pentru fiecare în parte, pe care România să le susțină în procesul de negociere dintre Uniunea Europeană și Statele Unite”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, consultantul financiar Aurelian Dochia.
Uniunea Europeană are experiența acordurilor de liber schimb, fiind în discuții și o înțelegere cu India. De asemenea, de la 1 iulie 2011 a intrat în vigoare Acordul de liber schimb cu Coreea de Sud.
Deși piața coreeană și forța economică a statului asiatic sunt mult mai mici decât ale SUA, poziționarea României în negocierile Bruxelles-Seul ne pot indica modul în care România ar putea să se implice în negoecierile UE-SUA.

Fostul Comisar European Leonard Orban și-a amintit că în cazul acordului UE-Coreea de Sud, Uniunea Europeană s-a împărțit în două mari grupe de state: flancul sudic și nordul puternic industrializat.
Atunci, Italia a fost ultma țară care a ratificat acordul de liber schimb cu Coreea de Sud, principalul punct divergent fiind piața de automobile: Italia este un important producător de mașini de litraj redus, la fel ca și Coreea de Sud, iar Roma se temea că piața auto a UE avea să fie invadată de mașinile sud-coreene.

”Au existat puncte de vedere diferite în interiorul Uniunii Europene. Flancul sudic, în general, a fost pentru concesii minime, flancul nordic a fost pentru concesii cât mai mari astfel încât să se poată încheia acest acord. Nu vreau să vă ascund că și România a fost destul de apropiată de poziția Italiei și a Franței”, a declarat Leonard Orban, pentru cursdeguvernare.ro. Fostul ministru al Afacerilor Europene a anticipat că acordul se va negocia foarte dificil.

”Va fi un acord extrem de important, dar foarte dificil de negociat. Dincolo de interesele, inclusiv ale noastre, în acest proces, eu cred că ar fi extrem de important ca acest acord să fie negociat și să fie aplicat cât mai repede posibil”, a mai spus Leonard Orban.

În schimb, în ceea ce privește investițiile americane în România, nivelul acestora ar putea scădea din cauza unui acord de liber schimb SUA-UE , pentru că firmele din SUA ar urma să pătrundă fără restricții pe piața Uniunii Europene cu produsele fabricate în SUA și astfel nu vor mai avea nevoie să deschidă unități de producție în țări ca România.
”Ridicarea unor restricții pe piața Uniunii Europene ar însemna eliminarea unor motive care determină companiile americane să investească în România”, a declarat consultantul financiar Aurelian Dochia.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.7.2013

Un raspuns

  1. victor L
    11.7.2013, 9:45 am

    Statele care “protesteaza” impotriva “activităților de spionaj ale agențiilor americane de informații” o fac doar de ochii alegatorilor proprii.
    O recenta declaratie a cancelarului A Merkel este lamuritoare: statele ca nu au servicii de informatii ori au servici slabe sint vulnerabile.
    Negocierile SUA – UE e bine sa reuseasca.
    CCit despre “România și negocierile UE – SUA” nu stiu daca avem personal care sa o poata face in interesul tarii. Totusi, succes.

Lăsați un comentariu


Stiri

Nuclearelectrica își completează linia de afaceri cu mina de uraniu din Tulgheș-Grințieș, judeţul Neamţ

Vladimir Ionescu

Nuclearelectrica (SNN), operatorul Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă, a preluat licenţa de concesionare a activităţii de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Tulgheș-Grințies, din… Mai mult

Stiri

Guvernul permite deconectarea consumatorilor restanțieri la plata facturilor de curent electric și de gaze

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi o ordonanță de urgență prin care va permite deconectarea consumatorilor de la rețelele de electricitate și de gaze naturale pentru neplata… Mai mult

Europa

România donează 1,3 milioane de doze de vaccin AstraZeneca pentru Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam

Vladimir Ionescu

România va acorda ajutor umanitar constând în vaccinuri pentru patru state: Tunisia, Egipt, Albania și Vietnam. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, Guvernul a aprobat… Mai mult

Stiri

Premieră în România: Municipalitatea Oradea și județul Bihor își fac companie aeriană proprie

Razvan Diaconu

Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, şi Florin Birta, primar al Municipiului Oradea, au anunțat joi o premieră în România: judeţul Bihor şi municipiul Oradea… Mai mult

Stiri

Starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat, joi, prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul României cu alte 30 de zile, a anunţat premierul Florin Cîţu. Măsura a fost… Mai mult

Stiri

„La Transporturi ar fi trebuit să iau bani, nu să dau, dacă e după execuția bugetară” – Florin Cîțu, despre proiectul de rectificare

Razvan Diaconu

Premierul Florin Cîțu este nemulțumit că multe ministere au cerut bani la rectificare deși nu au fost capabile să cheltuiască banii alocați la începutul anului.… Mai mult

Stiri

România în topul țărilor UE producătoare de bere

Marin Pana

Eurostat a inclus România pe locul 7 în topul țărilor UE producătoare de bere, potrivit comunicatului dat cu ocazia Zilei Internaționale a Berii. Cu 1,7… Mai mult