”Dialog strategic” al miniștrilor Agriculturii din UE, pe fondul revoltelor fermierilor. Tabloul de la Vest la Est

Miniștrii agriculturii din cele 27 state membre UE s-au reunit marți după-amiaza la Bruxelles pentru a avea un „dialog strategic” inițiat de Comisia Europeană cu organizațiile reprezentative din sectorul agricol, companii agro-alimentare, ONG-uri și experți.

„Iniţiativa este binevenită, dar tardivă”, a reacţionat Copa-Cogeca, principala organizație de lobby a fermierilor care grupează principalele sindicate agricole din Europa.

Pe agenda reuniunii de marți se regăsesc subiecte precum:
veniturile fermierilor, sustenabilitatea practicilor agricole, inovaţiile tehnologice, competitivitate, pentru punerea la punct a unei viziuni comune asupra viitorului şi că fermierii sunt recompensaţi pentru contribuţia lor la obiectivele de mediu.

Însă dincolo de toate acestea, fermierii sunt exasperaţi de înmulţirea reglementărilor, apreciază preşedintele Copa-Cogeca, Christiane Lambert.

Cel mai important capitol al bugetului european, noua Politică Agricolă Comună (PAC), intrată în vigoare în 2023, a înmulţit obligaţiile de mediu şi de atunci încoace „maşinăria de reglementare funcţionează la turaţie maximă, ignorând contextul geopolitic, climatic, economic”, avertizează Copa-Cogeca.

În vizorul acestei organizaţii este în special Legea pentru refacerea naturii, care promovează refacerea ecosistemele agricole degradate, care până la urmă a fost relaxată după o luptă acerbă dusă de dreapta din Parlamentul European. Un alt text care încadrează emisiile poluante ale marilor crescătorii de animale va scuti până la urmă fermele de bovine, dar va viza fermele de porci şi de păsări. În schimb, eurodeputaţii au respins legislația care viza reducerea utilizării pesticidelor.

Concesii pentru statele vecine cu Ucraina

Afluxul de cereale de ieftine din Ucraina a provocat proteste din partea statelor estice, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul fermierilor. Din iunie 2022, UE a suspendat taxele vamale, cotele și alte măsuri protecționiste pentru exporturile ucrainene.

Comisia Europeană analizează modalitățile prin care să permită statelor membre din est să restricționeze importurile unor prodse agricole din Ucraina, în condițiile în care vrea să prelungească liberalizarea schimburilor comerciale cu Kievul până în iunie 2025, transmite Reuters.

Comisarul european pentru comerţ, Valdis Dombrovskis, a declarat marţi că Executivul comunitar analizează o popunere pentru continuarea liberalizării importurilor din Ucraina, dar care să țină cont de protejarea intereselor fermierilor din țările estice ale blocului comunitar.

Actualul aranjament include măsuri de salvgardare, dar acestea se aplică numai dacă întreaga piaţă UE este afectată. „Analizăm cele mai bune modalităţi pentru a face asta, inclusiv posibilitatea de a avea măsuri de salvgardare, nu doar în cazul unor perturbări la nivelul întregii pieţe UE pe ansamblu, ci şi în cazul unor perturbări într-un singur stat membru sau în câteva state membre”, le-a spus Dombrovskis jurnaliştilor, înaintea unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Comerţului.

 Comisarul european a precizat că Bruxelles-ul analizează modul în care să protejeze cele mai sensibile produse, adăugând că a discutat acest subiect cu miniştrii Agriculturii din Polonia şi Ungaria în ultimele 24 de ore. Un diplomat european a precizat că planul Comisiei va permite statelor membre afectate să ia acţiuni rapid, pentru o perioadă iniţială de patru luni, cu condiţia unei evaluări din partea CE în decurs de trei săptămâni. De asemenea, Ucraina ar urma să fie încurajată să se alinieze mai mult cu standardele UE. Anterior, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că intrările de cereale ieftine din Ucraina au „ruinat” pieţele din Europa Centrală.

„Am interzis importul de cereale şi anumite produse agricole din Ucraina….Am dori să menţinem această măsură….Am dori să revenim asupra acordului iniţial care era destinat să asigure tranzitul cerealelor ucrainene”, a spus Peter Szijjarto.

Până la data de 15 septembrie 2023, Comisia Europeană a permis unui grup de cinci state membre (Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia) să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte.

România cere derogări de la regulamentele europene

La reuniunea ce are loc marți a Consiliului Agricultură și Pescuit a miniștrilor agriculturii din UE, ministrul român, Florin Barbu, a solicitat și noi derogări de la stanadardele 7 și 8 privind bunele condiții sgricole și de mediu. Aceste reglementări se referă la obligativitatea rotației culturilor și la păstrarea pârloagă a 4% din suprafața arabilă.

„România își menține poziția că această derogare trebuie prelungită. Domnule comisar, vă atrag atenția că au trecut 6 luni de când am cerut un răspuns al Comisiei, iar acesta nu a venit, în pofida unui vot exprimat de 15 state membre.

Nemulțumirea fermierilor noștri este reală și se manifestă deja în stradă, în toată Uniunea Europeană. Dacă nu înțelegem că fermierii noștri au nevoie de sprijin real, nu de piedici suplimentare în obținerea de producții putem să plecăm cu toții din funcțiile pe care le deținem, inclusiv dumneavoastră, domnule comisar. Acesta este mandatul pe care îl am de la fermierii mei și pe care nu-l pot ignora”, a spus Florin Barbu.

Fermierii francezi se alătură protestelor

Fermierii francezi vor protesta „atâta timp cât va fi necesar”, a avertizat luni liderul celui mai mare sindicat agricol, în vreme ce nemulțumirea din mediul rural figurează pe agenda campaniei electorale a alegerilor europene din iunie, scrie Politico.

Noul prim-ministru francez Gabriel Attal și liderul de extremă dreapta Jordan Bardella s-au implicat într-o confruntare de la distanță în weekend, ambii încercând să abordeze preocupările fermierilor, Bardella urmărind istoricul președintelui Emmanuel Macron, în timp ce Attal a încercat să pară înțelegător față de greutățile fermierilor. Bardella, un eurodeputat în vârstă de 28 de ani, deschide lista Adunării Național al lui Marine Le Pen pentru alegerile UE. Attal, 34 de ani, a fost numit prim-ministru la începutul acestei luni ca răspuns direct la accesiunea lui Bardella și urmează să joace un rol cheie în campania pentru europarlamentare pentru partidul lui Macron.

Fermierii care protestează și blochează autostrăzile pentru a se face auziți, acuză creșterea accizei pentru motorină, restricționarea accesului la irigații și suprareglementarea sectorului agricol. Câteva sute de ferimeiri au protestat în weekend, instalând puncte de control pe autostrăzi în apropierea orașului Toulouse, a informat cotidianul local La Dépêche.

Protestele din Franța vin după demonstrațiile din Europa din ultimele săptămâni, în special în Germania, Polonia și România. Deși nemulțumirile variază în funcție de țară, cauza principală a acestor proteste se află în politica UE, a spus Arnaud Rousseau, președintele principalului sindicat al fermierilor francezi FNSEA. Rousseau, într-un interviu radio, a criticat „politica europeană de neînțeles” și a spus că strategia Comisiei Europene de la Furculiță la farfurie de a face agricultura mai ecologică afectează nivelul de trai al fermierilor, în special al celor mai mici și mijlocii.

Discuții tensionate la Bruxelles

Peisajul rural european este în fierbere. Din Olanda până în România, trecând prin Polonia, Germania și sudul continentului, fermierii își exprimă nemulțumirea. După o săptămână de mobilizare masivă, fermierii germani au amenințat joi, 18 ianuarie, cu noi acțiuni, întărind teama instituțiilor comunitare că această mișcare de protest s-ar putea răspândi, precum cea care a agitat Franța în 2018-2019 cu „vestele galbene”, aducând astfel beneficii extremei drepte, a scris și Le Monde.

Aceste mobilizări, chiar dacă apar de fiecare dată din motive specifice locale sau legate de deciziile naționale (creșterea taxelor la motorină, concurența importurilor ucrainene, reducerea utilizării pesticidelor, limitarea deversărilor de azot sau gaze cu efect de seră, creșterea pârghiilor pentru conservarea biodiversității), vin într-un moment în care discuțiile sunt tensionate la Bruxelles.

Green Deal-ul îi scoate în stradă pe fermieri

Tensiunile cresc pe măsură ce alegerile europene, programate pentru iunie, se apropie. „În 2024 sunt scadențe majore legate de alegerile europene. Trebuie să avem în vedere că 30% din bugetul european este destinat agriculturii”, subliniază Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, care adaugă: „Sunt multe puncte fierbinți pentru agricultura europeană. Rădăcinile acestor proteste sunt aceleași: există o neînțelegere între realitatea de pe teren și deciziile luate de guverne”, conform Le Monde.

În Germania, picătura care a umplut paharul miroase a motorină. Când guvernul lui Olaf Scholz a decis, în decembrie 2023, să prezinte bugetul pe 2024 în care elimina peste noapte așa-numitele subvenții „dăunătoare pentru climă”, în special subvenția pentru motorina agricolă, nu avea idee că va declanșa o astfel de mișcare în rândul agricultorilor.

„Frați fermieri, uniți-vă!”

Le Monde, descrie pe larg situația din România, unde „revolta este alimentată în principal de preocupările legate de concurența produselor ucrainene. Fermierii acuză guvernul că favorizează importurile la prețuri mici din Ucraina vecină, ceea ce împiedică promovarea producției locale. Ei cer o creștere a subvențiilor europene și o reducere a dobânzilor și a prețului benzinei.

Furia a izbucnit pe 9 ianuarie, când tractoare cu sloganul „Frați fermieri, uniți-vă!” au luat cu asalt căile de acces spre Bucureşti, răspândindu-se rapid în toată ţara. Drumurile care duc spre țările vecine (Ungaria, Ucraina, Bulgaria și Serbia) sunt paralizate, iar fermierii amenință că vor bloca Piața Victoriei din București, unde se află sediul guvernului.”

Autoritățile au ignorat inițial cererile manifestanților. „Dacă fermierii vor să fie respectați, trebuie să respecte mai întâi legea”, a spus ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe 12 ianuarie. „Bla-bla-bla”, a răspund Cornel Bodolan, un fermier care și-a parcat camionul în comuna Afumați, situată la nord-est de București, cu care a stat de vorbă jurnalistul de la Le Monde. „În România este legea celui mai puternic. Ministrul își bate joc de noi, dar o să plătească nota”.

Guvernul României a făcut în sfârșit un bilanț al situației și acum încearcă să găsească o soluție pentru a calma situația. „În ultimele zile, am dormit în cabinele camioanelor și tractoarelor noastre. Conducătorii noștri dorm liniștiți în paturile lor. Dar este timpul să se trezească, avertizează Florin Chelu, unul dintre liderii fermieri. Am aprins o scânteie care a devenit o flacără. Sper să nu ne împingă să dăm foc casei”.

***