Președintele Joe Biden va discuta luni cu liderul republican din Congres, Kevin McCarty, pentru a se ajunge la un acord și a evita catastrofala intrare în incapacitate de plată a SUA, în timp ce secretarul Trezoreriei Janet Yellen atrăge atenția că de la începutul lunii iunie, nu vor mai putea fi rambursate ratele de la îmrumuturi.
„Se pare că (Joe Biden) dorește mai mult un default decât să se ajungă la o înțelegere”, a declarat duminică președintele Camerei Kevin McCarthy pentru Fox News. „Mai avem 11 zile”, a continuat McCarthy, îndemnându-i pe Biden și pe democrați să fie „prudenți în acest sens”, relatează Bloomberg.
Republicanii pun presiune pe administrația Biden să facă reduceri substanțiale a cheltuielilor bugetare, pe termen lung, argumentând că Congresul trebuie să aducă deficitul bugetar al SUA la nivelul celui din 2022, limitând în același timp majorarea cheltuielilor. De cealaltă parte, Casa Albă își apără politica fiscală, spunând că obiectivele vor fi atinse prin creșterea taxelor și impozitelor.
McCarthy a declarat că se discută depre ridicarea plafonului datoriei guvernamentale până în 2025, dar pentru aceasta republicanii cer tăieri ale cheltuililor federale în schimbul voturilor pentru ca proiectul să treacă prin Congres. El a mai spus că Joe Biden a refuzat până acum propunenerile republicanilor.
„Președintele (Biden) își schimbă pozițiile de fiecare dată după ce Bernie Sanders (senator democrat, fost candidat la președinția SUA, făcând parte din gruparea mai stângistă a partidului) ține o conferință de presă”, a declarat el, citat de Bloomberg.
McCarthy spune că Biden cere majorări de taxe și impozite, după ce inițial fusese de acord să le excludă din discuție. Liderul republicanilor din Cameră a mai spus că s-au făcut compromisuri, fără să se ajungă la consesns, fără să detalieze, însă.
La conferința de presă de la finalul summitului G7 de la Hiroshima, Joe Biden a spus că va discuta cât de curând cu McCarthy, deși a specificat că cerințele republicanilor sunt inacceptabile.
Echipele de negociatori ale celor două partide au discutat duminică seară mai mult de două ore în biroul lui McCarthy de la Capitoliu, fără a furniza însă amănunte despre mersul negocierilor.
Traderii de pe Wall Street se pregătesc să întâmpine turbulențele piețelor financiare dacă Trezoreria SUA nu va mai putea să răscumpere obligațiunile din datoria SUA, considerate reper global pentru siguranța financiară, ceea ce ar putea deveni realitate încă din 1 iunie. Acțiunile cotate la bursă au scăzut vineri, după ce republicanii au anunțat că se retrag temporar de la negocieri.
Acțiunile de la bursele asiatice s-au apreciat în timp ce contractele la termen atât în SUA cât și în Europa au scăzut. Investitotii iau în calcul și o pauză în seria de majorări a ratei dobânzii de către Fed pe lângă riscul de default al SUA.
La întoarcerea la Washington, Joe Bide s-a arătat optimist după ce a discutat la telefon cu McCarthy: „A mers bine. Ne întâlnim mâine”, a declarat el duminică seară.
Secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat duminică că șansele ca SUA să își poată plăti toate facturile până la jumătatea lunii iunie sunt „destul de slabe”. Yellen a subliniat urgența situației, spunând pentru NBC că la mijlocul lunii iunie se așteaptă plăți de la buget care sunt substanțiale și „a ajunge la acea dată este problematic”.
Ea a spus anterior că SUA ar putea intra în incapacitate de plată după 1 iunie. Economiștii Goldman Sachs Group Inc. estimează într-o notă către clienți că soldul de numerar al Trezoreriei SUA va scădea sub nivelul necesar pentru a-și plăti ratele scadente ale datoriei în 8 sau 9 iunie, dar anticipează o „șansă” de neplată până la 1 iunie.
Impactul economic
Actualul impas pentru majorarea plafonului datoriei guvernamentale are potențialul de a pune mai multă presiune pe economia SUA, care este deja expusă la intrarea în recesiune după o serie de majorări ale ratei dobânzii de către Rezerva Federală, potrivit Bloomberg Economics.
Reducerea cheltuielilor și plafoanele datoriei sunt puncte cheie de dezacord în cadrul negocierilor. Biden le-a spus reporterilor înainte de a pleca de la summitul din Japonia că a acceptat să reducă din cheltuieli și că acum revine republicanilor sarcina de a-și schimba propunerile. Președintele a insistat că nu va fi de acord cu un acord care să protejeze scutiri fiscale pentru cei bogați și pentru industria de combustibili fosili și industria farmaceutică, reducând în același timp finanțarea pentru sănătate și educație.
„Acum este timpul ca cealaltă parte să treacă de la pozițiile lor extreme, deoarece o mare parte din ceea ce au propus deja este pur și simplu, sincer, inacceptabil”, a spus Biden.
Republicanii și-au redus cererile privind plafonul de cheltuieli de la un program pe 10 ani la șase ani, potrivit a două persoane familiare cu discuțiile, dar Casa Albă insistă ca acordul să dureze doi ani.
Una dintre persoane a spus că partitul republican încă mai cere o creștere mai mare a cheltuielilor pentru apărare de anul viitor, ceea ce ar duce la reduceri pentru asistența socială. Democrații au cerut ca apărarea, care reprezintă aproximativ jumătate din totalul cheltuielile federale angajate, să nu fie protejată de reduceri.
Întrebat despre posibilitatea unei prelungiri pe termen scurt pentru a evita o neplată a datoriei, McCarthy a respins o asemena alternativă.
***
