Comandatul forţelor militare ale NATO din Europa, generalul american Philip Breedlove, a avertizat, într-o serie de apariţii în presa internaţională, Rusia asupra oricăror acţiuni similare celei din Crimeea.
Dacă Rusia ar face oricărui stat al NATO ceea ce a f[cut în Crimeea, ar fi considerat un act de agresiune împotriva întregii Alianţe, a spus Philip Breedlove într-un interviu publicat duminică în Die Welt.
„Însă cel mai important lucru este că NATO este pregătit pentru aşa-numiţii oameni în verde (n.r. trupele ruse care au sprijinit invazia în Crimeea şi conflictul din estul Ucrainei): militari înarmaţi fără însemne ale vreunei ţări, care creează instabilitate, ocupă clădiri guvernamentale şi incită populaţia; separatişti care educă şi oferă consultanţă militară şi contribuie în mod semnificativ la destabilizarea unei ţări… există un astfel de pericol şi pentru alte ţări est-europene”, consideră generalul.
Comandatul forţelor NATO din Europa a ţinut însă să reamintească obligaţiile ce decurg din Articolul 5 al Tratatului NATO şi a transmis un avertisment voalat Moscovei: „Vreau să fie clar un lucru: dacă trupe străine se insinuează pe teritoriul NATO şi dac putem demonstra că asta este o agresiune – atunci asta înseamnă invocarea articolului 5, înseamnă un răspuns militar la acţiunile agresorului”.
Un plan de acţiune al NATO cu trei componente
Philip Breedlove şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, au semnat împreună un editorial publicat tot duminică de Wall Street Journal, sub titlul „Un NATO pentru o lume periculoasă”.
Cei doi înalţi oficiali ai NATO, unul militar, celălalt civil, vorbesc despre nevoia unui nou rol al Alianţei în contextul creat de agresiunea Rusiei, dar şi de instabilitatea din mai multe puncte ale lumii.
„O perioadă de pace fără precedent a fost prejudiciată de agresiunea Rusiei în Ucraina. Pentru prima dată de la terminarea celui de-al doilea război mondial, o ţară europeană a capturat o parte din teritoriul alteia, prin folosirea forţei. Zi de zi vedem dovezi ale unei prezenţe ruse perturbatoare în interiorul Ucrainei, masarea trupelor pregătite de luptă în jurul graniţelor şi o încercare cinică a Rusiei de a se repoziţiona ca un furnizor de ajutor umanitar”, scriu cei doi înalţi oficiali ai Alianţei.
Aceştia consideră însă că provocările anului 2014 diferă de cele ale războiului rece, sunt multiple şi mult mai insidioase. „Instabilitatea se află sudul Alianţei, într-un arc care se întinde din nordul Africii până în Orientul Apropiat. Iar Rusia recurge la un război hibrid, cu incursiuni rapide, trupe de comandă secrete şi rachete introduse fraudulos”, arată cei doi oficiali ai NATO.
Misiunea NATO şi angajamentul pentru apărarea colectivă rămân aceleaşi, iar la începutul lunii septembrie, în Ţara Galilor, se vor lua paşii necesari pentru ca NATo să devină „mai bine echipat, mai rapid şi mai flexibil” pentru a aface faţă provocărilor viitoare.
Philip Breedlove şi Anders Fogh Rasmussen vorbesc despre un plan de acţiune cu trei componente:
- Prima – nevoia de a construi pronind de la paşii făcuţi deja pentru asigurarea securităţii aliaţilor NATO, pentru a-i face sustenabili pe termen lung.
- A doua – este nevoie de prezenţa forţelor NATO în Europa de Est atâta timp cât este necesar; upgradarea modalităţilor de strângere a informaţiilor (intelligence) şi folosirea acestora în comun în Alianţă, actualizarea planurilor de apărare şşi extinderea programelor de antrenament cu mai multe exerciţii, de mai multe tipuri, în mai multe locuri şi cu o mai mare frecvenţă
- A treia componentă – este nevoie de actualizarea elementelor capabilităţilor de reacţie rapidă, a Foreţei de Reacţie a NATO, pentru a fi capabilă să reacţioneze mai repede şi încă de la primul semn de pericol, înainte de izbucnirea conflictului. Viteza este esenţială pentru a descuraja ameninţări care apar brusc la graniţele NATO. Este nevoie de o aplasare în avans a echipamentului şi proviziilor, astfel încât trupele să se deplaseze cu uşurinţă dar să fie capabilă de lovituri puternice dacă este nevoie.
„Să avem capabilităţile potrivite, la locul potrivit, în momentul potrivit poate face diferenţa între ameninţare şi securizare, între război şi pace”, afirmă cei doi semnatari ai articolului.
Nu în ultimul rând, cei doi oficiali ai NATO îi cer Rusiei „să facă alegerea responsabilă: să îşi retragă trupele, să înceteze folosirea de tactici de război hibride şi să intre în dialog cu comunitatea internaţională şi guvernul ucrainean pentru a găsi o soluţie politică la această criză”.
Reuniune la Berlin pentru Ucraina – rezultatul este ambiguu
Între timp, duminică a avut loc la Berlin o reuniune cvadripartită – Franţa, Germania, Ucraina, Rusia – , la nivel de miniştri de Externe. Ea a fost „dificilă”, dar „s-au înregistrat progrese”, a spus Frank Walter Steinmeier, citat de agenţiile de presă internaţionale.
Acesta nu a oferit informații despre punctele asupra cărora consideră că întrevederea a adus progrese. A menționat doar că printre problemele abordate se numără „ameliorarea și optimizarea actualelor controale ineficiente la frontiera” ruso-ucraineană, etapele de parcurs către o posibilă încetare a focului sau ajutoarele umanitare.
„Obiectivul este să facem tot posibilul pentru ca armele să tacă în Ucraina și să evităm producerea de noi victime”, a adăugat ministrul Steinmeier, singurul care a ieșit să facă declarații în fața presei imediat după reuniune.
Progresele au fost confirmate şi de partea rusă, însă nici ministrul Serghei Lavrov nu a dat amănunte, afirmă şi presa de la Moscova.
Urmărește-ne pe Google News
