Statele membre NATO discută despre o suplimentare a trupelor staţionate în statele aflate la frontiera cu Rusia şi plasarea lor sub comanda formală a Alianţei Nord-Atlantice, scrie Wall Street Journal, care citează diplomaţi şi ofiţeri.
Unul dintre planuri prevede plasarea de batalioane în Polonia şi în fiecare dintre cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania, fiecare unitate având în componenţă între 800 şi 1.000 de soldaţi.
Un plan mai modest prevede constituirea unui singur batalion NATO în regiune.
În vreme ce SUA şi alţi aliaţi susţin ideea suplimentării trupelor staţionate la frontiera NATO cu Rusia, oficiali germani au exprimat rezerve faţă de acest plan, explicând aliaţilor în discuţii private că nu doresc să privească Rusia ca pe un inamic permanent, în ciuda fricţiunilor permanente legate de situaţia Ucrainei sau alte provocări mai recente.
Chiar dacă planul va fi aprobat, NATO va deţine un contingent redus pe flancul de est, insuficient să oprească o eventuală invazie. Oficialii Alianţei consideră însă că semnalul dat Rusiei este suficient- Occidentul este consecvent principiului apărării colective.
Batalioanele NATO şi controversa pe termenul „număr substanţial”
Oficiali NATO au declarat WSJ că planul este încă în stadiu incipient, niciun document nefiind prezentat Consiliului Nord Atlantic, în care trebuie obţinut consensul pentru aprobare. Probabil, suplimentările de efective nu vor avea loc înaintea summit-ului NATO care se va organiza în Polonia, în iulie 2016.
Oficiali de rang înalt afirmă însă că în interiorul Alianţei creşte sentimentul că trebuie făcut mai mult pentru a arăta Rusiei că NATO este gata să îşi apere teritoriul. Oficiali americani susţin că SUA sunt gata să pună sub comanda NATO cei câte 150 de soldaţi aflaţi în Polonia şi în fiecare dintre cele 3 state baltice şi că sunt deschise să trimită trupe americane suplimentare.
Planul ar obliga şi alte state să contribuie cu trupe la formarea batalioanelor NATO. Marea Britanie a trimis deja 150 de militari, iar Germania a anunţat că va contribui cu 200.
Alexander Grushko, ambasadorul rus la NATO, afirmă că Alianţa încalcă deja acordul din 1994, prin care s-a angajat să nu deţină trupe permanente la graniţa cu Rusia, iar ideea suplimentării acestora este provocatoare, care „pune la încercare răbdarea Rusiei”.
Oficialii NATO insistă că noile măsuri nu încalcă tratatul invocat de ambasadorul rus din cauză că trupele nu au caracter permanent, ci se rotesc, iar numărul este mai mic decât cel al unei brigăzi regulate, deci nu se încalcă acordul prin care NATO s-a angajat să nu menţină “un număr substanţial de trupe combatante, staţionare, la graniţa cu Rusia”.
NATO nu a definit niciodată noţiunea de “substanţial”. În negocierile acordului din 1994, Rusia a sugerat că “substanţial” defineşte o forţă de dimensiunea unei brigăzi regulate, compusă în mod uzual din 3.000 până la 5.000 de soldaţi, însă NATO a insistat ca termenul să rămână nedefinit cu exactitate.
Ambasadorul Grushko afirmă că Alianţa ar trebui să accepte aum un dialog cu scopul stabilirii unei definiţii clare a expresiei “număr substanţial de trupe”.
Insistenţa Poloniei şi reticenţele Germaniei şi Franţei
Oficiali ai NATO îşi afirmă convingerea că vor reuşi să convingă statele membre să contribuie la planul de consolidare al flancului de est, mai ales că din ce în ce mai multe state ajung la concluzia că se află în faţa unei competiţii stategice pe termen lung cu Rusia.
Potrivit WSJ, nu este foarte clar în acest moment dacă Germania va susţine această iniţiativă. Oficiali NATO declară că Berlinul este de părere că discuţiile publice pe marginea sporirii efectivelor NATO staţionate în estul Europei trebuie evitate în acest moment, în care pare că acordul de încetare a focului din Ucraina este respectat.
Pe linia deschisă de Germania pare să se înscrie şi Franţa. ‘Trebuie să alegem apropierea și dialogul. Franța și Rusia au nevoie să lucreze împreună. Izolarea Rusiei nu are niciun sens, sunt ferm convins de aceasta. Cu Rusia trebuie să vorbești mai ales atunci când nu ești de acord cu ea”, a pledat preşedintele Nicolas Sarkozy, într-o conferință susținută joi la Institutul pentru Relații Internaționale din Moscova.
De partea cealaltă, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia au solicitat NATO să îşi sporească prezenţa pe teritoriile lor pentru a descuraja orice potenţială agresiune din partea Rusiei.
Noul guvern al Poloniei este în mod special interesat de constituirea unei baze permanente NATO, partidul de guvernământ anunţând că va insista în acest sens, chiar dacă oficialii SUA afirmă că nu ma au fonduri pentru înfiinţarea şi întreţinerea unei noi baze permanente.
Oficiali ai NATO au informat în privat oficiali ai ministerului polonez al Apărării că o bază permanentă ar implica ani de aprobări şi de construcţie, în vreme ce constituirea unei forţe care să acţioneze prin rotaţie ar putea fi o soluţie rapidă.
