NATO, acuzată că acţionează prea lent în Libia. Comandantul rebelilor libieni a acuzat Alianţa Nord Atlantică că nu acţionează suficient de rapid, în timp ce forţele pro-Gaddafi ucid civili în Misrata. Generalul Abdul Fattah Younis spune că dacă NATO mai aştepta o săptămână înainte să intervină, locuitorii din oraşul aflat sub asediu ar fi fost exterminaţi. Coaliţia condusă de NATO a pus în aplicare un mandat al ONU pentru a proteja civilii din Libia, impunând o zonă fără zboruri deasupra ţării şi atacând ţinte militare la sol. Generalul acuză forţele lui Gaddafi că ascund armament în zone civile. Un petrolier a sosit în postul estic Tobruk, marţi, pentru a încărca primul transport de petrol ce va fi exportat din regiunea controlată de rebeli. Între timp, guvernul libian a numit un nou ministru de externe, după fuga lui Moussa Koussa în Marea Britanie, în persoana diplomatului Abdelati Obeidi. (BBC News)
Japonezii au oprit scurgerile de apă radioactivă în ocean. Inginerii japonezi au reuşit, aseară, să stopeze scurgerile apei extrem de radioactive de la unul dintre reactoarele centralei nucleare Fukushima în ocean. Muncitorii au folosit un amestec de rumeguş, ziare, ciment şi un tip de sticlă lichidă pentru a astupa găurile reactorului şi a opri scurgerile de apă, a anunţat compania Tokyo Electric Power, proprietara uzinei. Încercările anterioare de a se folosi ciment, un polimer absorbant şi ziare nu au avut succes. Spărtura a fost descoperită duminică, în timp ce radiaţii mai mari de 7,5 milioane de ori decât limita permisă au fost măsurate în apele mării, lângă centrală. Conducerea centralei a decis scurgerea intenţionată a 11.500 de tone de apă mai puţin contaminată, în Pacific, pentru a face loc lichidului puternic radioactiv, care aproape se revărsase din reactor. (Guardian)
Banca Japoniei încearcă să ia noi măsuri pentru redresarea economiei. Conducerea Băncii centrale japoneze se reuneşte pentru a discuta posibile răspunsuri la problemele devastatoare care ameninţă economia Japoniei. Banca a anunţat deja o serie de măsuri, după cutremur şi tsunami, inclusiv o injecţie de capital de 439 miliarde de dolari pe pieţele financiare. Banca este presată să intervină mai mult pentru a reduce impactul dezastrelor ecologice asupra economiei locale. Analiştii spun, însă, că opţiunile bancherilor sunt limitate. Având în vedere reacţia promptă a Băncii Japoniei după cutremurul devastator, economiştii nu cred că instituţia ar mai putea anunţa schimbări de politică monetară la finalul acestei întâlniri. “Deja au aruncat pe piaţă lichidităţi în valoare de aproape 10% din PIB. Banca nu poate salva de una singură economia”, spune Martin Schulz de la Institutul de Cercetare Fujitsu din Japonia. (BBC News)
UE vrea noi politici pentru romi. Comisia Europeană a cerut celor 27 de state membre ale Uniunii elaborarea unor strategii, până la finalul acestui an, pentru creşterea nivelului de viaţă al romilor. Romii sunt dezavantajaţi în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, locuinţele şi accesul la un loc de muncă, susţine CE. Deportarea romilor din Franţa în România şi Bulgaria, anul trecut, a atras critici puternice în interiorul UE. Un sondaj recent, realizat în şase state membre, a arătat că doar 42% dintre copiii romi au terminat şcoala primară şi doar 10% dintre copiii romi continuă cu gimnaziul. Comisarul european pentru muncă şi afaceri sociale, Lazlo Andor, spune că excluderea continuă a romilor din societate este inacceptabilă pentru Europa secolului 21. (BBC News)
Portugalia, foarte aproape de un împrumut UE. Agenţia de rating Moody’s a anunţat că este inevitabil ca Potugalia să o ia pe urmele Greciei şi Irlandei, ajungând următoarea victimă a crizei datoriei publice în Europa. Moody’s a scăzut ratingul Portugaliei la Baa1 şi a avertizat că guvernul de la Lisabona va rămâne fără bani pentru a-şi plăti datoriile, înainte de o refinanţare programată pentru această vară. Băncile portugheze au adâncit criza după au refuzat să împrumute guvernul interimar, care se străduieşte să facă faţă crizei financiare şi politice din ţară, după ce opoziţia a respins măsurile de austeritate propuse de guvernul anterior. Cotidianul “Jornal de Negócios” a anunţat că şefii celor mai mari bănci din Portugalia s-au întâlnit cu guvernatorul băncii centrale, luni, şi i-au spus acestuia că ar trebui să ia legătura cu Bruxelles-ul, pentru a-şi asigura o finanţare pe termen scurt până la alegerile din iunie. (Guardian)
Franţa, implicată, în premieră, în trei războaie simultane. Trupele franceze de menţinere a păcii din Coasta de Fildeş au atacat, marţi, palatul prezidenţial din această ţară, pentru a susţine măsurile luate de ONU, în timp ce avioanele franceze au bombardat trupele colonelului Gaddafi în Libia şi alţi militari francezi luptă în războiul din Afganistan, alături de SUA. Noua politică de apărare franceză demonstrează că preşedintele Nicolas Sarkozy este, mai mult decât predecesorii săi, adeptul utilizării forţei. “Este un context cu totul nou”, spune un expert în apărare, Francois Heisbourg, de la Fundaţia prntru Cercetare Strategică. “Motivaţiile sunt diferite, dar suntem implicaţi, în acest moment, în trei războaie diferite, şi din câte ştiu eu, este o premieră în istoria Franţei”, a spus el. (New York Times)
Guvernul elen pregăteşte alte măsuri de austeritate. Executivul de la Atena vrea să obţină 25 de milioane de euro în următorii patru ani. Potrivit presei elene, măsurile se vor referi mai mult la creşterea taxelor decât la reduceri ale serviciilor sociale de această dată, urmând să fie mărite taxa pentru drumuri, taxa pentru băuturile nealcoolice şi să crească taxa pe valoare adăugată de la 13% la 23% la anumite produse. Câteva instituţii de stat vor fi închise, iar valul restructurării salariaţilor în sectorul public va fi extins. Nu vor mai fi însă reduse salariile şi pensile din sectorul public. Un anunţ oficial în această privinţă va fi făcut înainte de 15 aprilie. Noile măsuri de asuteritate sunt luate pentru a scădea deficitul bugetar al ţării sub 3%, aşa cum cere acordul cu UE şi FMI la împrumutul de 110 miliarde de euro de anul trecut. (EUObserver)
Procesul lui Berlusconi începe azi. Unul dintre cele mai neobişnuite şi aşteptate procese din istoria recentă a Italiei începe azi. Premierul Silvio Berlusconi va trebui să dea socoteală în faţa justiţiei, fiind acuzat de corupţie şi sex cu minore, fapte pentru care, dacă este găsit vinovat, ar putea sta 15 ani în închisoare. Berlusconi este acuzat că a plătit pentru a face sex cu o minoră, iar apoi a minţit şi a făcut abuz de putere pentru a-şi ascunde faptele. El insistă, însă, că aceste acuzaţii sunt parte a unui scenariu manipulat politic de adversarii săi şi de magistraţii de stânga. Azi la Tribunalul din Milano procurorii vor începe să-şi susţină cazul contra primului ministru. În ciuda celor 20.000 de pagini aflate la dosar, premierul nu se va sinchisi la apară la audieri. (Independent)
Urmărește-ne pe Google News
