Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult›
12.01.2021
McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult›
12.01.2021
România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult›
12.01.2021
Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult›
11.01.2021
Muntenegru și Serbia și-au expulzat reciproc ambasadorii înainte ca guvernul muntenegrean să fie preluat de partide pro-sârbe
de Iulian Soare , 29.11.2020
Muntenegru și Serbia şi-au expulzat sâmbătă reciproc ambasadorii acreditaţi la Belgrad, respectiv Podgorița, într-o escaladare a tensiunilor care există de ceva timp între cele două două ţări ce au făcut parte din fosta Iugoslavie, relatează Euronews.
Muntenegru l-a declarat pe ambasadorul sârb Vladimir Bozovic persona non-grata reproșându-i „amestecul îndelungat și continuu în afacerile sale interne”. Diplomatul a primit 72 de ore ca să părăsească ţara.
Serbia a anunţat, câteva ore mai târziu, o măsură similară, declarându-l pe ambasadorul muntenegrean Tarzan Milosevic persona non-grata şi expulzându-l.
Disputa diplomatică între două țări care în trecut aveau relații foarte bune intervine în condițiile în care în Muntenegru se pregătește, pentru prima dată după foarte mulți ani, o schimbare a puterii.
Serbia și Muntenegru, care au alcătuit o federație după destrămarea fostei Iugoslavii, s-au despărțit amiabil în 2006, când Muntenegru și-a declarat în mod pașnic independența printr-un referendum. De atunci, Muntenegru s-a aflat sub conducerea lui Milo Djukanovic – fie ca președinte, fie ca premier.
Djukanovic, la fel ca și președintele sârb Aleksandar Vukic, este un fost aliat al lui Slobodan Miloșevici, numai că pe parcursul anilor el a devenit un prooccidental fervent și a condus țara către aderarea la NATO. Serbia, în schimb, a rămas departe de alianța militară occidentală.
În timpul guvernării sale, Djukanovic a îndepărtat Muntenegru de alianţa sa tradiţională cu Serbia şi Rusia pentru a adera la Alianţa Nord-Atlantică.
Numai că acum, partidul preşedintelui muntenegrean Milo Djukanovic (Partidul Democrat al Socialiştilor), care a condus ţara timp de aproape 30 de ani fără întrerupere, a pierdut pentru prima dată alegerile, în vară, iar guvernul său mai are de stat la putere doar patru zile.
Parlamentul de la Podogriţa urmează să voteze săptămâna viitoare un nou guvern, care reuneşte trei formaţiuni ale opoziţiei văzute ca fiind pro-sârbe.
În timpul mandatului său, Djukanovic a încercat să consolideze identitatea muntenegreană. Serbia a continuat însă politica sa de exercitare a influenţei în Muntenegru prin intermediul Bisericii Ortodoxe Sârbe, a diplomaţiei şi a presei.
Actualele autorități de la Podgorița au acuzat Serbia că au ajutat forțele de opoziție cu scopul de a-și instala aliații la putere și a avea din nou influență asupra țării.