19 mai, 2016

natoPremierul muntenegrean, Milo Djukanovici, şi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg au semnat, joi, la Bruxelles, aderarea statului Muntenegru la NATO.

Pentru a devenit efectivă, aderarea trebuie aprobată formal de Senatul SUA și de parlamentele celorlalți parteneri ai Alianței. Întregul proces poate 18 luni.

Milo Djukanovic a ținut să amintească, după semnare, că în urmă cu 16 ani țara sa era bombardată de avioanele NATO. Acum, a devenit partener în Alianță, lucru de neimaginat în timpul războiului din fosta Iugoslavie.


„Puteți conta oricând pe noi”, a spus premierul muntenegrean.

Aderarea a provocat o reacție dură la Moscova, care își vede amenințată influența deținută în Balcani, a acuzat NATO că încearcă să încercuiască Serbia, un stat apropiat Rusiei, și a promis că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a-și apăra interesele.

Un parlamentar rus a declarat că Rusia și-ar putea limita contactele cu Muntenegru, iar alți oficiali au amenințat chiar cu interzicerea unor importuri din această țară.

Muntenegru are o populație de 630.000 de persoane și o armată cu numai 2.000 de militari activi.


Semnarea documentului a avut loc la Bruxelles, în prima zi a ultimei întâlniri a miniștrilor de Externe din statele membre, înainte de summitul de la Varșovia.

Ultima extindere a Alianţei a avut loc în 2009, când au aderat Albania şi Croaţia.

Pregătirea summitului de la Varșovia

La această ultima reuniune organizată pentru pregătirea summitului de la Varșovia, se va discuta despre întărirea Flancului Estic, în contextul tensiunilor din Marea Baltică și Marea Neagră.

De asemenea, se va discuta şi modul în care poate fi întărită securitatea ţărilor vulnerabile, precum Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.

Summitul NATO de la Varșovia va avea loc pe 8 și 9 iulie.

Obiectivele României la summitul catalogat drept un moment-cheie al NATO vor fi discutate în ședință a CSAT, dar șeful statului le-a prezentat la recenta întâlnire cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg:

  • Asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică şi cea sudică a flancului estic.
  • Sstabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră.
  • Găsirea unei soluții pentru derularea de activități comune de instruire a forțelor aliate în regiune.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: