Obiectivul următorului mandat al echipei de la conducerea Băncii Naţionale a României (BNR) va fi cel al adoptării monedei unice europene, potrivit declaraţiilor lui Mugur Isărescu, la audierile de marţi din comisiile parlamentare pentru buget, în vederea confirmării sale ca guvernator.
Totodată, este necesară colaborarea cu Guvernul pentru echilibrarea indicatorilor macroeconomice, fără de care atingerea obiectivului propus , nu este posibilă, a avertizat cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume.
„Vă încredinţăm că în perioada în care vom îndeplini mandatul pe care Parlamentul României ni-l va încredinţa, vom duce la îndeplinire un program care se bazează în primul rând pe aplicarea legii care dirijează activitatea băncii centrale a României, pe îndeplinirea mandatului pe care îl are BNR, dar şi de îndeplinire a unui obiectiv stabilit în urma colaborării cu Guvernul României, cu acordul tuturor partidelor politice şi cu participarea sindicatelor, programul de trecere a României la Zona Euro”, a spus Mugur Isărescu, citat de Mediafax.
Dezechilibrele macroeconomice îndepărtează aderarea la euro
Guvernatorul BNR a avertizat, însă, că până la adoptarea euro este importantă stabilitatea financiară în lei a societății românești şi atingerea gradului de convergenţă necesar cu Zona Euro.
„Până atunci vă reamintesc obiectivele principale ale BNR. În primul rând BNR rămâne banca care emite moneda naţională, leul, până când ţara noastră va trece la moneda euro”, a mai declarat Mugur Isărescu.
Și, în context, colaborarea cu guvernul trebuie să ducă la eliminarea dezechilibrelor macroeconomice.
„Ideea că poţi intra în zona euro cu dezechilibre macroeconomice majore, nepregătit şi că participarea la zona euro te va ajuta este greşită. Intrarea în zona euro nepregătiţi poate chiar să accentueze dezechilibrul”, a mai spus Mugur Isărescu.
Repatrierea aurului va scumpi finanțarea României
Un posibil impact al aducerii în ţară a rezervei de aur a României ar fi creşterea costurilor cu care ţara se împrumută, potrivit declaraţiilor guvernatorului BNR .
„Rezerva este ceva ce pui de o parte pentru situaţii deosebite. Obiectivul rezervei internaţionale, fie că este de aur sau valutară, este să-ţi dea credibilitate şi să reducă costurile cu care ţara respectivă s-ar împrumuta. Deci, un posibil impact ar fi creşterea costurilor„, a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Guvernatorul BNR a adăugat chiar că ar vota în consiliul de administraţie în favoarea aducerii rezervei de aur în ţară, pentru că „că s-a creat o mare problemă de credibilitate. Sunt trei ani de zile în care sistematic şi într-un mod iresponsabil s-a spus că nu există acest aur, că a dispărut, că a fost vândut, că a intrat în operaţiuni, şi mai rău decât atât, că nu l-am folosit pentru a obţine venituri. Ori rezerva de aceea este rezervă. Nu este investiţie”.
„Să-l aducem, să-l vadă toată lumea, inclusiv aceste câteva persoane care ne toacă de dimineaţa până seara cu aberaţiile după care trebuie dus înapoi acolo sau arhivat, pentru că, altfel, în ţară nu o să aducem fiecare investitor străin să-l băgăm în tezaur şi să spunem acesta este aurul„, a mai spus Mugur Isărescu.
Curtea Constituţională a României a respins, luna trecută, sesizarea PNL şi USR asupra actului normativ pentru modificarea articolului 30 din Legea 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi, astfel, repatrierea aurului a primit avizul de constituţionalitate .
România deţine în prezent cu peste 50% mai mult aur decât avea la sfârşitul anului 1989, respectiv 103,7 tone de aur, 60% din această rezervă aflându-se la Banca Angliei, iar ea foloseşte la asigurarea şi menţinerea credibilităţii externe a ţării ca partener solvabil, potrivit unei declaraţii din februarie a viceguvernatorului BNR Liviu Voinea.
„Încercăm să lucrăm cu orice guvern pe care îl dă ţara”
Guvernatorul BNR a reiterat, pe parcurul audierilor, vechile avertismente privind:
- tensiunile dintre politica fiscală și cea monetară („Lucrăm cu orice guvern pe care îl dă țara și încercăm să conlucrăm cât mai bine.Urmărim ca mixul de politici să fie cât se poate de echilibrat”.
- stabilitatea financiară („Am trecut prin momente de instabilitate și știm ce înseamnă acest lucru”).
