Guvernatorul Băncii Naționale a României numește una dintre cauzele principale ale exploziei inflaționiste care a marcat anul 2018: prețurile administrate la energie.
„Am avut anul trecut majorări de prețuri administrate în doar 2 luni, bineînțeles că ne-au dat peste cap (la BNR, n.r.). S-a dus inflația de la 1 la 4%, și toți spuneau că de vină e BNR! Păi noi n-aveam nicio treabă cu majorările!”, a declarat, luni, Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a acuzat implicit imprevizibilitatea paradoxală a planurilor guvernamentale.
„Partea cea mai impredictibilă la noi este cea care ar trebui să fie cea mai predictibilă: prețurile administrate. Te așteptai ca aceste prețuri să respecte niște planuri… ”, a spus Mugur Isărescu referindu-se la deciziile privind energia şi tutunul.
Iar lipsa de transparenţă a factorilor guvernamentali s-a manifestat chiar şi faţă de banca centrală.
„Mai dădeam noi câte-un telefon să-i întrebăm ce gânduri au…”, a mai spus guvernatorul BNR la o conferință organizată pe teme ”Inflaţia în ultimii zece ani”.
Mugur Isărescu s-a folosit de pretextul subiectului unuia din studiile prezentate la conferință, referitor la cauzele presiunilor inflaționiste.
„Dacă ar fi să dau o definiţie… dacă inflaţia este fiscală, monetară, structurală, la noi este o boală extrem de perfidă care poate să apară sub „n” forme. Iar în prezent, presiunile inflaţioniste ca şi deficitele noastre sunt în mare măsură structurale şi la nivel micro”, a spus Mugur Isărescu.
„Tărăboiul” bugetar
Pentru a exprima presiunile inflaționiste fiscale, guvernatorul BNR a invocat experiența sa de premier din anul 2000, și faptul că, de atunci, puține lucruri s-au schimbat în filosofia bugetară a echilibrelor macroeconomice.
„Construcţia bugetară de la noi este o aritmetică cu tărăboi. O ştiu din anul 2000 când am fost premier.
Atunci aveam venituri bugetare de 32% din PIB şi venea ministrul de Finanţe cu cereri de cheltuieli bugetare între 40% şi 50% din PIB. Cam asta era toată negocierea: de unde să tai ca în loc de 40% să ajungi la 32% plus un deficit. Păi asta e filosofie de echilibru macroeconomic?!”, s-a întrebat retoric Mugur Isărescu.
Ajutor de la petrol
Pe de altă parte, volatilitatea inflației este în prezent ilustrat de prețul petrolului și, respectiv, al carburanților. Ieftinirea petrolului ar putea duce la o rată a inflației de 3,5%, potrivit estimărilor, ceea ce ar duce indicatorul în plaja țintităî de BNR.
„Pe noi (petrolul) ne va ajuta, probabil, luna asta. Şi o spun aşa, preemptiv, pentru că lumea, câţiva, iar o să zică: Iar a umblat Banca Naţională ca să atingă ţinta”. Nu. Scade preţul la ţiţei – se vede imediat în preţul la benzină. Eu vorbesc cu diverse persoane. „A scăzut foarte puţin! Numai 10 bani”. Păi 10 bani la benzină, cu ponderea benzinei sau motorinei, combustibilului, în indicele preţurilor este suficient ca să ne ajute la inflaţie. Se va vedea peste câteva zile, probabil”, a explicat guvernatorul BNR.
Urmărește-ne pe Google News
