Lipsa unui buget pentru anul viitor, dar şi procesul de numire al unui nou guvern generează incertitudini legate de mixul de politici macroeconomice, contextul generând dificultăţi suplimentare în ceea ce priveşte adoptarea deciziilor de politici monetare, a arătat, joi, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).
„Contextul general a indus dificultăţi suplimentare pentru adoptarea unei decizii de politică monetară. Pe plan intern, procesul de numire a unui nou guvern accentuează incertitudinile legate de mixul de politici macroeconomice, mai ales că bugetul pentru anul 2016 este încă neconfigurat”, a spus Mugur Isărescu, la briefing-ul de presă susţinut în urma Consiliului de Adminstraţiei al BNR.
Guvernatorul a punctat totodată că efectele crizei politice depinde de rapiditatea cu care aceasta este soluţionată, dar şi că BNR s-a poziţionat în aşa fel încât sp poată facă faţă unor situaţii mai dificile.
„Efectele vor depinde de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi deciziile pe care le va lua noul Guvern. Ceea ce pot să vă spun este că, în prezent, situaţia macroeconomică pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem este stabilă. În general, poziţia economică a ţării este bună şi, inclusiv prin deciziile de astăzi, dar şi prin prudenţa pe care am manifestat-o în trecut, ne-am creat acel câmp de acţionare şi acea poziţionare pentru a face faţă unor situaţii mai, să spunem, dificile”, a precizat Mugur Isărescu.
Isărescu: Avem rezervă de cadre la BNR
Întrebat dacă există posibilitatea ca viitorul premier al României să vină de la Banca Naţională, guvernatorul a spus „avem rezervă de cadre aici, dacă la asta vă referiţi”.
BNR a decis în ultima şedinţă de politică monetară din acest an menţinerea ratei dobânzii la nivelul de 1,75% pe an, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credite, precum şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
Rata anuală a inflației s-a situat în luna septembrie 2015 la -1,7%, ca urmare a scăderii prețurilor volatile şi a extinderii, începând cu 1 iunie 2015, a sferei de aplicabilitate a cotei reduse a TVA, de 9 la sută, la toate alimentele, băuturile nealcoolice și serviciile de alimentație publică.
Rata medie anuală a inflaţiei a coborât la zero, iar indicatorul relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – s-a redus la 0,2 la sută de la 0,5 la sută în august 2015.
Extrase din comunicatul CA al BNR:
- Consumul privat și investițiile au înregistrat cele mai ridicate contribuții la dinamica PIB real din perioada postcriză, iar cererea externă netă şi-a restrâns aportul negativ. Datele ilustrează, în plus, prelungirea tendinței ascendente a dinamicii câștigurilor salariale nominale și a costurilor unitare cu forța de muncă în industrie;
- Ponderea creditului în lei în creditul total acordat sectorului neguvernamental a atins 50,2 la sută, devansând după aproximativ 8 ani pe cea a împrumuturilor în valută. Această evoluție este benefică din perspectiva mecanismului de transmisie a politicii monetare și a atenuării riscurilor la adresa stabilității financiare;
- Mediul extern continuă, de asemenea, să fie marcat de incertitudini, având ca surse principale evoluțiile economice din China și din alte state emergente majore, cu implicații asupra creșterii economice a zonei euro, dar și la nivel gobal. La aceasta se adaugă continuarea divergențelor în ceea ce privește conduitele politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii.
