La obiect

Creşterea salariului mediu real revine (nesustenabil) peste pragul de 10%. Evoluția pe domenii

Câștigul salarial mediu brut din luna aprilie 2018 a fost de 5.105 lei, cu 1,1% mai mare faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate de… Mai mult

10.06.2019

Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

Mugur Isărescu: Întârzierea fondurilor europene afectează echilibrul pe piața valutară

de Adrian N Ionescu 29.1.2018

Deficiențele procesului de absorbție a fondurilor europene sfârșesc prin a se exprima în dezechilibrele pieței valutare. Întârzierile duc la deprecierea monedei naționale, pe de o parte pentru că întârzie modernizarea economiei pe care banii europeni ar trebui să o producă, iar pe de altă parte pentru că afectează contul curent – potrivit declarațiilor lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR).

„Ca observator zilnic al situaţiei de pe pieţele valutare pot să vă fac o mărturisire, că atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau vin numai parţial, lucrul se observă chiar zilnic în echilibrul de pe piaţa valutară”, a declarat Mugur Isărescu, la conferința Conferința „Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România, în anul centenar?”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Totodată, absorbția fondurilor europene nu reprezintă doar statistici despre miliardele de euro intrate în țară, „dar şi şansa privind modernizarea economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă“, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR s-a declarat convins că absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel încât să sprijine creşterea economică durabilă și sustenabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni.

„Pentru ca o dezvoltare şi rapidă dar şi sănătoasă să se îndeplinească este nevoie să ne orientăm spre o creştere, mai degrabă, calitativă şi nu doar cantitativă. Ea, această creştere, să determine inclusiv o convergenţă a structurilor de producţie, a dotării cu infrastructuri şi să nu ne gândim numai la creşterea veniturilor pentru perioada imediat următoare. Acest deziderat ar presupune o creştere a înzestrării cu factori de producţie şi mă refer aici în primul rând la factorul capital, alături de forţa de muncă, dar şi la eficienţa utilizării acestora, respectiv la productivitate”, a explica Mugur Isărescu.

Cifrele

În perioada 2007 – 2016, fondurile structurale şi de investiţii au reprezentat în medie aproximativ 27% din totalul investiţiilor administraţiei publice.

Mugur Isărescu a amintit estimărie Fondului Monetar Internaţional, potrivit cărora efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale şi de investiţii asupra creşterii produsului intern brut pentru perioada 2007 – 2016 s-a situat între 1,2 puncte procentuale şi 1,6 puncte procentuale din PIB.

O rată de absorbţie a acestor fonduri de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului potenţial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale şi am ajunge la un PIB potenţial de aproximativ 5% anual.

Așa se face că, dacă forţăm creşterea economică peste ce poate să dea economia rezultă pe termen scurt creştere de venituri dar şi acumularea de dezechilibre şi de tensiuni.

România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro, reprezentând în medie anual 2,8% din PIB, în perioada 2007-2017, iar dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an, a mai declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„În perioada 2007-2017, România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro reprezentând în medie anual 2,8% din PIB. Din această sumă, 37,1 miliarde de euro au reprezentat fonduri primite de la bugetul UE aferente cadrului financiar multianual 2007 – 2013, restul de 8,6 miliarde de euro fiind primite în cadrul financiar multianual respectiv 2014 – 2020. Ca valoarea netă, dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an. Am putea spune cu aceste cifre că ar trebui să fim relativ multumiţi”, spune Mugur Isărescu.

Totuși, „pentru România, fondurile europene reprezintă nu numai aceste cifre, dar şi şansa privind modernizarea economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa organizată de cursdeguvernare.ro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.1.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

DNA îl contrazice pe procurorul Stan: nu și-a dat acordul pentru retragerea apelurilor în dosarele Hrebenciuc și Sebastian Ghiță

Mariana Bechir

Gheorghe Stan, fostul şef al controversatei Secții pentru anchetarea magistraţilor (SIIJ), a declarat într-un interviu publicat marți că retragerea apelurilor din dosarele lui Viorel Hrebenciuc… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a fost respinsă, opoziției i-au lipsit 33 de voturi

Vladimir Ionescu

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a respins, marți, moțiunea de cenzură depusă de partidele de opoziție împotriva Guvernului Dăncilă. Au fost exprimate 200… Mai mult

Stiri

Darius Vâlcov nu poate părăsi țara – a fost pus sub control judiciar în dosarul instrumentat de DIICOT

Vladimir Ionescu

Procurorii DIICOT au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și l-au pus sub control judiciar pentru 60 de zile pe Darius Vâlcov pentru că… Mai mult

Digital

Antonia – primul funcționar virtual din România – devine hologramă cu bani europeni

Vladimir Ionescu

Antonia, primul „public virtual din România, dezvoltat de Primăria Cluj-Napoca, va fi upgradată și va deveni hologramă, printr-un  proiect finanțat cu fonduri europene. Antonia a… Mai mult

Stiri

Campanie de strângere de fonduri pentru profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu leucemie

Redacţia

Profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu un tip de cancer agresiv al sângelui, are nevoie de un transplant de celule stem, fiind singura sa șansă de… Mai mult

Stiri

Procurorul general al SUA: Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil

Razvan Diaconu

Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice și statul de drept, a declarat procurorul… Mai mult

Stiri

Dan Suciu, BNR: Administrația publică reacționează predictibil doar 30% din timp

Vladimir Ionescu

Administrația publică din România are capacitatea de a reacționa predictibil doar 30% din timp, în restul situației fiind necesare reacții rapide cauzate de crize și… Mai mult