luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 ianuarie, 2018

Deficiențele procesului de absorbție a fondurilor europene sfârșesc prin a se exprima în dezechilibrele pieței valutare. Întârzierile duc la deprecierea monedei naționale, pe de o parte pentru că întârzie modernizarea economiei pe care banii europeni ar trebui să o producă, iar pe de altă parte pentru că afectează contul curent – potrivit declarațiilor lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR).

„Ca observator zilnic al situaţiei de pe pieţele valutare pot să vă fac o mărturisire, că atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni sau vin numai parţial, lucrul se observă chiar zilnic în echilibrul de pe piaţa valutară”, a declarat Mugur Isărescu, la conferința Conferința „Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România, în anul centenar?”, organizată de cursdeguvernare.ro.

Totodată, absorbția fondurilor europene nu reprezintă doar statistici despre miliardele de euro intrate în țară, „dar şi şansa privind modernizarea economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă„, a spus Mugur Isărescu.


Guvernatorul BNR s-a declarat convins că absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel încât să sprijine creşterea economică durabilă și sustenabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni.

„Pentru ca o dezvoltare şi rapidă dar şi sănătoasă să se îndeplinească este nevoie să ne orientăm spre o creştere, mai degrabă, calitativă şi nu doar cantitativă. Ea, această creştere, să determine inclusiv o convergenţă a structurilor de producţie, a dotării cu infrastructuri şi să nu ne gândim numai la creşterea veniturilor pentru perioada imediat următoare. Acest deziderat ar presupune o creştere a înzestrării cu factori de producţie şi mă refer aici în primul rând la factorul capital, alături de forţa de muncă, dar şi la eficienţa utilizării acestora, respectiv la productivitate”, a explica Mugur Isărescu.

Cifrele

În perioada 2007 – 2016, fondurile structurale şi de investiţii au reprezentat în medie aproximativ 27% din totalul investiţiilor administraţiei publice.

Mugur Isărescu a amintit estimărie Fondului Monetar Internaţional, potrivit cărora efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale şi de investiţii asupra creşterii produsului intern brut pentru perioada 2007 – 2016 s-a situat între 1,2 puncte procentuale şi 1,6 puncte procentuale din PIB.


O rată de absorbţie a acestor fonduri de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o rată de creştere a PIB-ului potenţial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale şi am ajunge la un PIB potenţial de aproximativ 5% anual.

Așa se face că, dacă forţăm creşterea economică peste ce poate să dea economia rezultă pe termen scurt creştere de venituri dar şi acumularea de dezechilibre şi de tensiuni.

România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro, reprezentând în medie anual 2,8% din PIB, în perioada 2007-2017, iar dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an, a mai declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

„În perioada 2007-2017, România a beneficiat de fonduri europene de la bugetul UE de 45,7 miliarde de euro reprezentând în medie anual 2,8% din PIB. Din această sumă, 37,1 miliarde de euro au reprezentat fonduri primite de la bugetul UE aferente cadrului financiar multianual 2007 – 2013, restul de 8,6 miliarde de euro fiind primite în cadrul financiar multianual respectiv 2014 – 2020. Ca valoarea netă, dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde de euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an. Am putea spune cu aceste cifre că ar trebui să fim relativ multumiţi”, spune Mugur Isărescu.

Totuși, „pentru România, fondurile europene reprezintă nu numai aceste cifre, dar şi şansa privind modernizarea economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă”, a spus Mugur Isărescu la conferinţa organizată de cursdeguvernare.ro.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: