Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat luni că Banca Națională nu deține atribute legale pentru a interveni în relațiile contractuale dintre bănci și clienții acestora.
Precizarea a fost făcută în contextul în care, duminică, ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, a cerut implicarea „mai mare” a BNR în rezolvarea problemelor cu care se confruntă cei care au credite în franci elvețieni.
„O să facem un simpozion în care să arătam ce poate și ce nu poate să facă o bancă centrală în domeniul supravegherii bancare”, a spus luni guvernatorul BNR.
Până la acest simpozion, guvernatorul Isărescu a explicat: „În cadrul supravegherii prudențiale, Banca Națională asigură condiții ca sistemul să fie sigur și stabil. Noi nu dăm credite și nu intervenim în negocierea acestor credite. (…) Nu suntem abilitați prin lege să intervenim între contractele dintre banci și clienți, ar fi o absurditate… Empatizăm cu cei care au probleme, dar empatie nu înseamnă să încălcăm legea.”
Solicitarea ministrului Finanțelor
„Aici (despre creditele în franci elveţieni – n.red.) vorbim de politica monetară, pe care o face Banca Naţională a României. Cred şi mi-aş dori să văd Banca Naţională implicându-se mult mai mult în această problemă, mai ales că, din punctul meu de vedere, au şi mijloacele prin care pot să se impună. Băncile comerciale trebuie să îndeplinească destul de multe criterii impuse de Banca Naţională şi cred că pentru această situaţie BNR ar putea să aibă o discuţie mult mai aplicată cu aceste bănci, astfel încât dumnealor să-şi dorească cât mai mult să reducă aceste credite”, a declarat Vâlcov duminică, într-o emisiune la Realitatea TV.
Darius Vâlcov a arătat că statul poate oferi o parte a soluţiei de împărţire a poverii pentru debitorii cu credite în valută, referindu-se la măsura de rescadenţare cu facilităţi fiscale, urmând ca celelalte două părţi să fie asumate de bănci şi clienţi.
„Trebuie să se ajungă la următoarea idee, aceast risc trebuie împărţit. Şi noi propunem în felul următor: o parte o preia statul român şi mai rămân două părţi pe care trebuie să le preia altcineva. Cine altcineva decât clienţii şi băncile?”, a afirmat ministrul Vâlcov.
Vâlcov: BNR să-i ajute pe cei cu venituri de peste 3.000 de lei pe lună
Ministrul Darius Vâlcov şi-a exprimat speranţa ca parlamentarii să adopte în această lună sau cel mai târziu în martie „Electorata” îmbunătăţită, măsură redenumită „Scade rata”.
Programul s-ar adresa debitorilor cu venituri de cel mult 3.000 de lei brut. După primii doi ani, în care rata scade cu până la 35%, în următorii ani ai rescadenţării debitorul beneficiază de o deducere a impozitului de venit de maxim 240 de lei lunar.
„Pe cei cu venituri mici şi împrumuturi mici această măsură îi ajută 100%. (…) Bineînţeles că cei care au venituri mai mari de 3.000 de lei nu se încadrează în această soluţie. De aceea credem că trebuie să fie acest efort al Guvernului dublat de o implicare mult mai accentuată a BNR. (…) Banca Naţională trebuie să vină cu soluţii suplimentare, care să reiasă din discuţiile cu băncile comerciale”, a afirmat duminică ministrul Finanţelor.
Pe de altă parte, Darius Vâlcov a afirmt că nu vede viabilă o măsură pentru rezolvarea problemei pe cale legislativă în ceea ce priveşte conversia creditelor la alt curs decât cel din ziua operaţiunii.
Proteste ale debitorilor
Aproximativ 1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elveţieni au ieşit din nou duminică în Piaţa Constituţiei, la două săptămâni după protestul anterior, acţiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.
„Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluţie legislativă. Vom pune la dispoziţia Comisiei de buget-finanţe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanţii Grupului Clienţilor cu Credite în CHF şi iniţiator al mitingului.
Părţile implicate în „criza francului” au poziţii diferite privind soluţiile lproblemei.
Până în prezent, opt instituţii de credit au anunţat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.
Clienţii spun însă că soluţiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.
Mai mult, cei nemulțumiți susțin că unele instituţii de credit au cerut clienţilor garanţii suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanţie s-a depreciat aproape la jumătate faţă de momentul contractării creditului.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În total, 14 instituţii de credit au acordat finanţări în franci elveţieni.
Evoluția francului elvețian
Cursul francului elveţian anunţat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.
Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.
Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.
