duminică

14 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 noiembrie, 2019

Presiunile inflaţioniste persistă, în ciuda scăderii din ultima perioadă. Deficitul bugetar şi deficitele externe sunt îngrijorătoare şi Banca Naţională nu-şi va modifica politica monteră, potrivit guvernatorului băncii centrale, Mugur Isărescu.

„Nu văd inflaţia coborând spre 2,5% şi nu cred că ne vom schimba politica monetară, având în vedere paradigma dobânzilor negative în Europa”, a spus Mugur Isărescu, după ședința de politică monetară a consiliului de administraţie al BNR.

Deficitul de cont curent este mare, „singular în Europa”, chiar dacă nu la nivelul de dinainte de criza din 2009 şi „nu avem de gând să-l influenţăm în sens negativ”, a mai spus guvernatorul BNR.


De asemenea, deficitul bugetar este îngrijorător. „Suntem îngrijorați dar asta nu înseamnă că suntem speriați”, a precizat Mugur Isărescu. BNR se așteaptă la „discuţii constructive cu Ministerul de Finanţe, cu noul ministru de Finanţe, cu Guvernul”.

„Am avut deja consultări cu Consiliul Fiscal. Nu ne-am schimbat poziţia. Poziţia noastră am spus-o şi în engleză pentru agenţiile străine „contain and gradual adjust”. Deci nu ne repezim în majorări de impozite sau în măsuri din acestea brutale care să afecteze creşterea economică pentru că dacă am face aşa vom continua, de fapt, politica prociclică”, a explicat guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR consideră că evoluţia leului a fost mai stabilă decât a forintului maghiar sau a zlotului polonez, „care s-au mişcat cu 3%, în timp ce leul a fluctuat cu 1% în ultima lună”.

Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an, „concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară”.


Totodată, au fost menținute:  la 1,50% pe an a rata dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard), ca și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Argumentele administratorilor BNR

  • Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5%, de la 3,9% în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variație al țintei. Evoluția s-a datorat în principal diminuării accentuate a dinamicii anuale a prețurilor alimentare volatile și a celei a prețului combustibililor.
  • Față de finalul trimestrului anterior, când s-a situat la 3,8%, rata anuală a inflației s-a redus astfel ușor peste așteptări. Descreșterea ei s-a datorat scăderilor de dinamică consemnate de prețurile legumelor, prețurile administrate și de prețul combustibililor.
  • Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în trimestrul III, deși mai lent decât s-a anticipat, urcând de la 3,3% în iunie, la 3,4% în septembrie.
  • Avansul a reflectat influențe opuse venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor serviciilor de telecomunicații, suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale.
  • Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă în septembrie până la 3,8%, de la 3,9% în luna august, iar rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-a redus la 3,9%, de la valoarea de 4,0% consemnată în intervalul iulie-august.
  • Noile date statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2019 confirmă decelerarea ușoară a PIB real, la 4,4%, de la 5% în trimestrul anterior (variații anuale). Potrivit datelor revizuite, contribuția consumului gospodăriilor populației a rămas majoritară, fiind urmată de cea a formării brute de capital fix.
  • În comparație cu versiunea anterioară, exportul net și-a redus aportul negativ la dinamica PIB, în contextul restrângerii mai accentuate a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor. Evoluția s-a regăsit și în temperarea ritmului anual de creștere a soldului negativ al balanței comerciale.
  • Dinamica anuală a deficitului de cont curent a rămas totuși la nivelul trimestrului anterior, pe fondul deteriorării semnificative a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.
  • Cele mai recente date statistice evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției în intervalul iulie-august: dinamizarea vânzărilor cu amănuntul concomitent cu slăbirea ritmului anual de creștere a serviciilor prestate populației comparativ cu cel înregistrat în trimestrul II, intensificarea activității în sectorul construcții, dar și amplificarea contracției producției industriale, îndeosebi pe seama segmentului prelucrător.
  • Creditul acordat sectorului privat și-a temperat ușor creșterea în luna septembrie, la 7,7%, de la 8% în luna august. Pe ansamblul trimestrului III, dinamica lui medie a crescut totuși la 7,9%, de la 7,5% în trimestrul anterior.
  • Ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în septembrie la nivelul de 66,6%, față de 65,4% în aceeași lună a anului trecut (de la un minimum de 35,6% în mai 2012).
  • În ședința de miercuri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
  • Noua prognoză relevă perspectiva plasării ratei anuale a inflației ușor deasupra intervalului țintei la finele anului curent, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie inferioară celei previzionate anterior.
  • Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar nivelul și tendința deficitului de cont curent rămân preocupante.
  • Incertitudini sporite generează și slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro și a celei globale, precum și creșterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial și al Brexit.
  • Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: