Ţările membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda unică europeană par a avea o abordare de tipul “aşteptăm şi vom vedea” în privinţa intrării în zona euro, deşi în momentul aderării la UE au anunţat date certe în acest sens, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, într-o prezentare postată pe site-un BNR.
Această prezentare a fost susţinută în cadrul unei întâlniri a Guvernatorului BNR cu ambasadorii statelor UE.
Mugur Isărescu a menţionat cazul Bulgariei, care şi-a stabilit în 2004 data de intrare în zona euro în 2010, al Ungariei, Poloniei şi Cehiei, care au anunţat în 2003, fiecare, datele de adoptare a monedei unice europene. Ungaria a avut ca ţintă anul 2008, Polonia orizontul 2008-2009 iar Cehia 2009-2010.
România şi-a fixat, în 2007, prin Programul de Convergenţă, anul 2014 pentru trecerea la euro.
Ţinte ratate de aderare la moneda unică
În acest moment, niciuna dintre ţările menţionate nu a intrat în zona euro şi nici nu are stabilită o altă dată ţintă în acest sens, susţine guvernatorul BNR.
“România, ca şi alte ţări care nu sunt în zona euro, este mai aproape ca oricând de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, de convergenţă nominală, dar a devenit evident că abordarea bazată exclusiv pe atingerea acestor obiective nu este suficientă. Adoptarea principiului pune-ţi mai întâi casa în ordine de către fiecare stat înainte de adoptarea euro pare a fi o condiţie esenţială pentru succesul lărgirii zonei euro. Numai astfel adoptarea monedei unice va genera beneficii atât pentru respectivele ţări cât şi pentru întreaga zonă euro”, a precizat Mugur Isărescu.
Citiţi şi Mugur Isărescu: Criteriile de convergenţă legate de inflaţie şi dobânzile la leu vor fi îndeplinite în vara acestui an
Şeful BNR a menţionat şi declaraţii recente ale oficialilor din ţările menţionate cu privire la adoptarea euro.
Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei declara, în aprilie 2013, că mecanismul ratelor de schimb (ERM II) constituie o barieră serioasă care împiedică o ţară ca Polonia să adere la zona euro. “Avem o piaţă valutară puternică şi ar trebui să spunem: Nu intrăm în ERM II. Dacă ne vreţi în acest mecanism, invitaţi-ne fără această condiţie”, a afirmat Marek Belka, guvernatorul băncii centrale poloneze.
La rândul său, şeful băncii centrale din Cehia a declarat, în mai 2013, că, deşi în urma alegerilor a rezultat o coaliţie de forţe politice care caută o intrare rapidă în zona euro, cea mai apropiată dată de aderare ar fi 2019.
În Ungaria, premierul Viktor Orban anunţa, tot în urmă cu un an, că ţara sa nu poate lua în considerare adoptarea euro înainte ca nivelul de dezvoltare economică să ajungă la 90% din cel al ţărilor din zona euro.
Ministrul de Finanţe din Bulgaria declara, la rândul său, în februarie 2013, că, dacă intră pe calea adoptării euro, nu ştie exact în ce ar intra, aşa că este mai bine să aştepte.
Pentru România, guvernatorul BNR susţine că, în pofida progreselor recente, încă sunt necesare progrese către convergenţa reală şi în sensul obţinerii unui consens politic în plan intern.
Guvernatorul BNR declara, în aprilie: “România are nevoie de un termen fix pentru adoptarea euro. Unii spun: iată, premierul a spus că 2018 pare un ţel mobilizator — 100 de ani de la formarea României mari. Da, dar există o condiţie dincolo de acest aspect. Ca dincolo de proiect şi de termen, cel puţin o parte dintre noi, economişti şi oameni politici, să înţelegem acelaşi lucru. Că dacă înţelegem altceva, fiecare câte o bucăţică, proiectul este irealizabil.”
Urmărește-ne pe Google News
