Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

La obiect

Deficit bugetar la opt luni – salariile bugetarilor au dat peste 40% din creșterea cheltuielilor

Execuția bugetară pe primele opt luni din anul 2019 s-a soldat cu un deficit de circa 21,9 miliarde de lei sau 2,13% din PIB-ul estimat… Mai mult

07.10.2019

Chestiunea

Gospodăriile de pensionari, majoritare în România: Statistica tristă care pune politicile pe termen scurt în contradicție cu cele pe termen lung

Cele mai multe dintre cele aproape 7,5 milioane de gospodării din România sunt de pensionari, după statutul ocupațional al capului gospodăriei, potrivit datelor publicate de… Mai mult

06.10.2019

La obiect

Bugetul de Apărare la 8 luni: 1% din PIB, din care 02% din PIB sunt pentru înzestrare

Intrat în ultimul trimestru al anului 2019, Guvernul României ar trebui să depună eforturi deosebite pentru a respecta angajamentul de 2% cheltuieli anuale pentru Apărare… Mai mult

03.10.2019

Cronicile

Motoarele de creștere pe 2012: solide cele mici, prost gestionate cele mari

de Marin Pana 25.9.2012

Consumul gospodăriilor și consumul guvernamental ar fi trebuit să ajute anul acesta la creșterea economică a României, țară în care proporția producției destinate consumului intern este de circa 70%.

Avântul pe seama cererii externe a fost stopat după realizările mai bune din 2009 și 2010, odată cu revenirea țărilor partenere din UE (care constituie două treimi din destinațiile de export ) la stagnare.

Consumul

În ce privește consumului gospodăriilor nu sunt aşteptate creşteri. Decizia de majorare a salariilor din sectorul bugetar, cu revenirea la nivelurile de acum doi ani nu se va vedea integral în consum din cauza majorării prețurilor. Efecte negative în acest sens vor avea și scăderea cursului de schimb și recolta agricolă slabă pe plan internațional (mai ales că avem o pondere extrem de ridicată a alimentelor în coșul de consum, dublă față de media europeană).

Nici consumul guvernamental nu va putea ajuta prea mult, deși sunt de așteptat uşoare creşteri generate de perioada electorală. Clauzele stricte de restrângere a deficitului bugetar, impuse prin acordurile de împrumut cu instituțiile internaționale, nu permit o expandare a cheltuielilor și nici o majorare pe această cale a cererii interne.

Practic, nu putem uza pe o majorare substanțială a cererii interne din cauza politicii de austeritate. Singura variantă rămâne creșterea productivității muncii și, de-abia apoi, translarea ei la nivelul salariilor majorate în sectorul privat și al încasărilor bugetare, care să permită acordarea unui spor de venituri în termeni reali pentru bugetari.

Investițiile străine directe – mult sub boom-ul din preajma aderării la UE

România s-a situat anul trecut pe locul al patrulea ca volum al investițiilor străine directe în rândul țărilor foste socialiste care au aderat la Uniunea Europeană, după trio-ul Polonia, Cehia și Ungaria.

De remarcat că toate aceste patru state au un regim de curs cu flotare mai mult sau mai puțin controlată a monedei naționale.

Cu toate acestea, dată fiind dimensiunea relativ mare a țării noastre, locul ocupat dacă se raportează sumele intrate la PIB este penultimul ( doar Estonia este în urma noastră), cu circa 1,4% din PIB. Pentru comparație, trebuie menționat faptul că Ungaria, Polonia și Cehia se află în zona de 2,5% – 3% din PIB, iar Bulgaria a trecut de 3,5% din PIB.

Desigur, criza financiară mondială și reducerea apetitutului pentru risc al investitorilor au avut rolul lor în diminuarea drastică a investițiilor străine. Dar acest lucru este valabil pentru toate statele din regiune. Puținele fonduri disponibile au avut de ales între oportunitățile create la nivelul fiecărui stat, iar noi am ieșit în pierdere din această competiție pentru banii externi.

Evaporarea bonusului generat de ocuparea unei noi piețe, destul de semnificative pentru concernele internaționale, la intrarea în UE din 2007 și scăderea inevitabilă a ritmului privatizărilor (parțial din epuizarea ”materiei prime”, parțial din diminuarea elanului după realizarea principalului obiectiv de politică economică din deceniul trecut) au contribuit și ele la diminuarea nivelului investițiilor străine.

Absorbția fondurilor UE, la limita de jos

Pentru un stat ca România există alocate ”pe hârtie” fonduri comunitare semnificative iar limita teoretică de acces la aceste fonduri este una realmente uriașă ( 4% din PIB, comparativ cu niveluri de circa 1% atunci când au aderat Spania și Portugalia). Aici existau premise pentru transformarea ratei de absorbție a fondurilor comunitare în principalul motor de creştere economică.

Din păcate, lipsa de interes pentru proiecte atent monitorizate și cu proceduri clare, care nu lasă prea mult spațiu pentru comisioane confidențiale, a dus la un nivel de absorbție situat la mai puțin de 4%, absolut ridicol față de necesitățile de dezvoltare ale țării.

Pentru comparație cu o țară la care ne raportăm mai bine ca mărime, România a atras până la finele lui 2011 doar 1 miliard de euro fonduri de coeziune ( prin care să se reducă decalajele de dezvoltare față de Occident), în timp ce Polonia a atras 11 miliarde euro.

În acest context, diferența dintre programele care clamau pentru 2012 un nivel de 3,5 miliarde euro pentru fondurile de coeziune și realitate a devenit și mai clară, mai ales odată cu suspendarea plăților în urma neregulilor constatate.

Singura resursă majoră, intrată mai degrabă pe considerentul existenței sectorului agricol decât al interesului pentru dezvoltarea lui, sunt subvențiile pentru acesta, în sumă prevăzută la 2,5 miliarde euro.

Pe lângă eternul potențial agricol, rămas nefolosit la capacitate din lipsa organizării eficiente a producției și desfacerii ei, România ar mai avea un motor important de creștere, constituit de sectorul turistic. Conform analizelor elaborate de specialiștii BCR, ar fi necesară o ameliorare a absorbţiei fondurilor europene la peste 60% şi atragerea de investiţii străine substanțiale în agricultură pentru a reduce deficitul de cont curent la 2-3% din PIB pe termen mediu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2012

Un raspuns

  1. George
    26.9.2012, 1:01 pm

    Si uita asa perioada de “criza” se prelungeste.

Lăsați un comentariu


Europa

Germania reduce prognoza de creștere economică și pentru 2020

Alexandra Pele

Germania a redus prognoza de creștere economică pentru anul viitor la 1% din PIB, de la 1,5% estimarea anterioară. Guvernul de la Berlin anticipează că… Mai mult

Stiri

Număr record de spectatori la teatru și operă, în 2018. Fără bani pentru noi premiere, creșterea se va opri

Mariana Bechir

Aproape 79% din românii de peste 16 ani nu participaseră în 2015 (singurul an pentru care Eurostat deține date comparative detaliate) la nici măcar un… Mai mult

Europa

Acord nou, probleme noi: Pisica Brexitului a fost aruncată în Parlamentul de la Londra, unde nu există a treia variantă

Victor Bratu

Uniunea Europeană nu are motive să răsufle ușurată: perspectiva ieșirii Marii Britanii din Uniune fără un acord nu a fost înlăturată. Chiar devine mai probabilă… Mai mult

Stiri

Ofițerii de Securitate care l-au torturat pe Gheorghe Ursu – achitați. Decizia nu e definitivă

Vladimir Ionescu

Magistrații Curții de Apel Bucureşti i-au achitat, joi, pe Marin Pârvulescu și Vasile Hodiş, foști ofițeri de Securitate, acuzați inițial de crime împotriva umanității, în… Mai mult

Stiri

Mafia pădurilor / Un al doilea pădurar ucis de hoții de lemne în ultima lună

Vladimir Ionescu

Un angajat al Romsilva a fost ucis de hoții de lemne surprinși în pădure. Liviu Pop (30 de ani, cu trei copii), era pădurar în… Mai mult

Europa

Un nou acord Brexit: textele revizuite ale Acordului de Retragere și ale Declarației politice

Victor Bratu

Echipele de negociatori europeni și britanici au ajuns joi la un nou acord Brexit, chiar înaintea reuniunii Consiliului UE de la Bruxelles. Premierul Boris Johnson… Mai mult

Stiri

Criza opioidelor, SUA / Giganții pharma oferă 50 de mld dolari pentru închiderea investigațiilor

Iulian Soare

Cinci producători şi distribuitori de medicamente oferă 22 de miliarde de dolari în numerar și servicii și medicamente în valoare de 28 de miliarde de… Mai mult