Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Motoarele de creștere pe 2012: solide cele mici, prost gestionate cele mari

de Marin Pana 25.9.2012

Consumul gospodăriilor și consumul guvernamental ar fi trebuit să ajute anul acesta la creșterea economică a României, țară în care proporția producției destinate consumului intern este de circa 70%.

Avântul pe seama cererii externe a fost stopat după realizările mai bune din 2009 și 2010, odată cu revenirea țărilor partenere din UE (care constituie două treimi din destinațiile de export ) la stagnare.

Consumul

În ce privește consumului gospodăriilor nu sunt aşteptate creşteri. Decizia de majorare a salariilor din sectorul bugetar, cu revenirea la nivelurile de acum doi ani nu se va vedea integral în consum din cauza majorării prețurilor. Efecte negative în acest sens vor avea și scăderea cursului de schimb și recolta agricolă slabă pe plan internațional (mai ales că avem o pondere extrem de ridicată a alimentelor în coșul de consum, dublă față de media europeană).

Nici consumul guvernamental nu va putea ajuta prea mult, deși sunt de așteptat uşoare creşteri generate de perioada electorală. Clauzele stricte de restrângere a deficitului bugetar, impuse prin acordurile de împrumut cu instituțiile internaționale, nu permit o expandare a cheltuielilor și nici o majorare pe această cale a cererii interne.

Practic, nu putem uza pe o majorare substanțială a cererii interne din cauza politicii de austeritate. Singura variantă rămâne creșterea productivității muncii și, de-abia apoi, translarea ei la nivelul salariilor majorate în sectorul privat și al încasărilor bugetare, care să permită acordarea unui spor de venituri în termeni reali pentru bugetari.

Investițiile străine directe – mult sub boom-ul din preajma aderării la UE

România s-a situat anul trecut pe locul al patrulea ca volum al investițiilor străine directe în rândul țărilor foste socialiste care au aderat la Uniunea Europeană, după trio-ul Polonia, Cehia și Ungaria.

De remarcat că toate aceste patru state au un regim de curs cu flotare mai mult sau mai puțin controlată a monedei naționale.

Cu toate acestea, dată fiind dimensiunea relativ mare a țării noastre, locul ocupat dacă se raportează sumele intrate la PIB este penultimul ( doar Estonia este în urma noastră), cu circa 1,4% din PIB. Pentru comparație, trebuie menționat faptul că Ungaria, Polonia și Cehia se află în zona de 2,5% – 3% din PIB, iar Bulgaria a trecut de 3,5% din PIB.

Desigur, criza financiară mondială și reducerea apetitutului pentru risc al investitorilor au avut rolul lor în diminuarea drastică a investițiilor străine. Dar acest lucru este valabil pentru toate statele din regiune. Puținele fonduri disponibile au avut de ales între oportunitățile create la nivelul fiecărui stat, iar noi am ieșit în pierdere din această competiție pentru banii externi.

Evaporarea bonusului generat de ocuparea unei noi piețe, destul de semnificative pentru concernele internaționale, la intrarea în UE din 2007 și scăderea inevitabilă a ritmului privatizărilor (parțial din epuizarea ”materiei prime”, parțial din diminuarea elanului după realizarea principalului obiectiv de politică economică din deceniul trecut) au contribuit și ele la diminuarea nivelului investițiilor străine.

Absorbția fondurilor UE, la limita de jos

Pentru un stat ca România există alocate ”pe hârtie” fonduri comunitare semnificative iar limita teoretică de acces la aceste fonduri este una realmente uriașă ( 4% din PIB, comparativ cu niveluri de circa 1% atunci când au aderat Spania și Portugalia). Aici existau premise pentru transformarea ratei de absorbție a fondurilor comunitare în principalul motor de creştere economică.

Din păcate, lipsa de interes pentru proiecte atent monitorizate și cu proceduri clare, care nu lasă prea mult spațiu pentru comisioane confidențiale, a dus la un nivel de absorbție situat la mai puțin de 4%, absolut ridicol față de necesitățile de dezvoltare ale țării.

Pentru comparație cu o țară la care ne raportăm mai bine ca mărime, România a atras până la finele lui 2011 doar 1 miliard de euro fonduri de coeziune ( prin care să se reducă decalajele de dezvoltare față de Occident), în timp ce Polonia a atras 11 miliarde euro.

În acest context, diferența dintre programele care clamau pentru 2012 un nivel de 3,5 miliarde euro pentru fondurile de coeziune și realitate a devenit și mai clară, mai ales odată cu suspendarea plăților în urma neregulilor constatate.

Singura resursă majoră, intrată mai degrabă pe considerentul existenței sectorului agricol decât al interesului pentru dezvoltarea lui, sunt subvențiile pentru acesta, în sumă prevăzută la 2,5 miliarde euro.

Pe lângă eternul potențial agricol, rămas nefolosit la capacitate din lipsa organizării eficiente a producției și desfacerii ei, România ar mai avea un motor important de creștere, constituit de sectorul turistic. Conform analizelor elaborate de specialiștii BCR, ar fi necesară o ameliorare a absorbţiei fondurilor europene la peste 60% şi atragerea de investiţii străine substanțiale în agricultură pentru a reduce deficitul de cont curent la 2-3% din PIB pe termen mediu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.9.2012

Un raspuns

  1. George
    26.9.2012, 1:01 pm

    Si uita asa perioada de “criza” se prelungeste.

Lăsați un comentariu


Stiri

Primul caz confirmat de coronavirus în România

Vladimir Ionescu

UPDATE 23.50: Situația este relativ mai bună, comparativ cu cea din alte state, întrucât se cunoaște Pacientul Zero și, astfel, pot fi identificate rapid persoanele… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Desemnarea mea, o garanție a continuității orientării strategice de depesedizare a României

Victor Bratu

Premierul desemnat, Florin Cîțu, a anunțat miercuri seara că desemnarea sa pentru formarea unui nou guvern constituie ”o garanție a continuității în guvernarea PNL, dar… Mai mult

Mobile sticky

Florin Cîțu este noul premier desemnat

Victor Bratu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că ministrul de Finanțe interimar, Florin Cîțu, este desemnat cu formarea noului guvern. Președintele Iohannis a anunțat că a… Mai mult

Stiri

România, percepții eronate cu privire la cele mai frecvente cauze de deces – studiu Ipsos

Vladimir Ionescu

România este a doua țară în care s-au înregistrat percepțiile cele mai eronate, conform studiului ”Pericolele percepției” realizat de Ipsos și citat de HotNews. Pentru… Mai mult

Stiri

Nicolae Cinteză (BNR): Facem verificări la 16-17 bănci, par a fi implicate într-o tranzacție destul de ciudată. DIICOT a deschis acțiune penală

Vladimir Ionescu

Direcţia Supraveghere din Banca Naţională a României ”face verificări la 16 – 17 bănci implicate într-o tranzacţie destul de ciudată”, a afirmat miercuri Nicolae Cinteză… Mai mult

Mobile sticky

CE va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare

Alexandra Pele

Comisia Europeană va recomanda deschiderea procedurii de deficit excesiv împotriva României săptămâna viitoare, a declarat miercuri Valdis Dombrovskis (foto), vicepreședintele executiv al CE, potrivit Euractiv.… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise la conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură și dezvoltare rurală”

Ioana Morovan

CursDeGuvernare.ro, UniCredit Bank și UniCredit Leasing în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România (RCE) organizează pe 10 martie conferința „Instrumente financiare pentru IMM-uri, agricultură… Mai mult