luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 aprilie, 2015

ccrCurtea Constituțională a României a dat vineri publicității motivarea deciziei din 8 aprilie, prin care obligă Senatul să redacteze și să publice în Monitorul Oficial hotărârea privind cererea de arestare preventivă pentru senatorul Dan Șova, constatând existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Senatul României.

„Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2014 prin care atestă rezultatul votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Coman Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României”, se arată în motivarea CCR.

Magistrații CCR declară că, din analiza coroborată a textelor constituţionale şi legale, rezultă că asupra cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori a senatorului, formulată în condiţiile legii, Camera Parlamentului este obligată să dezbată şi să se pronunţe printr-o hotărâre, care se comunică ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României.


Camera Parlamentului are libertatea deplină de a decide cu privire la această cerere, prin hotărârea adoptată în şedinţa plenului exercitându-şi dreptul de a aproba sau de a respinge cererea.

De asemenea, nici Constituţia şi nici Legea nr. 96/2006 nu face distincţie între hotărârile adoptate în funcţie de soluţia rezultată ca urmare a exprimării votului membrilor Camerei.

Indiferent dacă se consemnează admiterea sau respingerea cererii, decizia votului trebuie să îmbrace forma unei hotărâri care se comunică autorităţii publice care a adresat solicitarea şi se publică în Monitorul Oficial.

„În speţa dedusă analizei CCR, Curtea reţine că Senatul a răspuns cererii de încuviinţare a arestării senatorului Dan Coman Şova printr-un act, denumit ‘comunicare’, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Aşa fiind, se constată că ‘Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie’, prevăzută de dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 96/2006, în aplicarea prevederilor art. 72 alin. (2) din Constituţie, nu a fost finalizată în conformitate cu prevederile legale. Astfel, în urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa plenului Senatului din 25 martie 2015, desfăşurată cu respectarea cvorumului legal prevăzut de art. 67 din Constituţie, prin votul senatorilor prezenţi, cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Coman Şova a întrunit 79 de voturi ‘pentru’, 69 ‘împotrivă’ şi 5 voturi au fost anulate, situaţie juridică ce a fost consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Procedura, însă, nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – hotărârea Senatului, redactarea acesteia constituind o operaţiune tehnico-juridică obligatorie, întrucât documentul astfel întocmit este cel în baza căruia votul care a avut loc în plenul Camerei produce efecte juridice”, se mai arată în motivare.


CRR precizează că refuzul Senatului de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa din 25 martie „echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi regulamentare, care angajează această autoritate publică într-un conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea care a solicitat încuviinţarea arestării unui senator, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului Justiţiei”.

Conducerea Senatului a susținut că se va supune deciziei CCR după ce va primi motivarea deciziei. Odată ce va fi emisă hotărârea privind votul în cazul Dan Șova, aceasta va putea fi atacată la CCR, având în vedere că, în 25 martie, conducerea Senatului a dispus că nu s-a înregistrat numărul necesar de voturi pentru încuviințarea solicitării DNA, deși majoritatea senatorilor prezenți s-a pronunțat în favoarea acesteia.

Senatul a invocat însă regulamentele interne care prevedeau că este nevoie de majoritate din numărul total al membrilor Camerei, prevederi care, între timp, au fost modificate, fiind neconstituționale.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: