România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din Monitorul educaţiei şi formării pe 2019, elaborat de experții Comisiei Europene.
După Malta, România înregistra cea mai mare distanță între ce și-a propus și realitatea din 2018, de exemplu la părăsirea timpurie a sistemului de învățământ:
România, principalele evoluții din ultimul an de monitorizare:
- la capitolul Părăsirea timpurie a școlii (vârsta 18-24 de ani), rata a coborât de la 18,1% în 2017, la 16,4%, anul trecut
- s-a deteriorat însă indicatorul Ponderea absolvenților de studii superioare (vârsta 30-34 de ani), care a avut în 2018 valoarea de 24,6%, comparativ cu 26,3% în anul precedent
- a urcat ușor și Rata de angajare a noilor absolvenți, de la 76,0%, la 77,4%
- a coborât Participarea adulților la procesul de învățare continuă (vârsta 25-64 de ani) – de la 1,1 la 0,9%
Aspectele principale identificate de Monitor referitor la România
- Au fost prezentate idei concrete pentru o reformă majoră a sistemului de educație și formare. Este necesar să se ia măsuri clare pentru punerea în aplicare a reformei respective.
- Cheltuielile publice pentru educație sunt scăzute în comparație cu cele de la nivelul UE, în timp ce nevoile de investiții ale sectorului sunt ridicate. S-ar putea ca orice reformă majoră să necesite finanțare suplimentară în vederea consolidării mecanismelor de asigurare a echității și a eficienței.
- Îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue – poate contribui la ameliorarea calității și a echității.
- S-au depus eforturi pentru a extinde învățământul dual. Participarea la programele de învățare pentru adulți rămâne scăzută, în pofida nevoii ridicate de perfecționare și de recalificare.
