Modificările la Legea Educației – numărul mandatelor de rector, nelimitat. Maximum 22 elevi în clasă

Legea cu ultimele modificări aduse Educației pleacă spre promulgare, după ce a fost adoptată luni de Senat. Ea impune, printre altele, un număr de cel 22 de elevi într-o clasă și elimină limita de două mandate pentru rectorii universităților.

Principalele modificări:

• Legea prevede doar că „durata mandatului de rector este de 4 ani”, A fost eliminată mențiunea că numărul mandatelor este de cel mult două, o prevedere pe care mulți rectori o evitau speculând că legea specifică: “O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”. Este cazul lui Remus Pricopie, rector la al treilea mandat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative.
• În învăţământul primar o clasă va cuprinde în medie 17 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22. Proiectul prevede că, în situații excepționale, grupele de la grădiniță și clasele de elevi de la școală “pot funcționa peste efectivul maxim, cu cel mult 2 preșcolari/elevi, după caz, peste numărul maxim”. În prezent, în multe clase sunt peste 30 de elevi.
• Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 52 călătorii dus-întors pe an, dacă locuiesc la internat sau în gazdă, mai arată aceeași sursă.
• “La solicitarea expresă a părinților, pot fi înscriși în învățământul preșcolar copiii cu vârstă de minim 2 ani, asigurându-se finanțarea de bază corespunzătoare, de la bugetul de stat, în baza costului standard per preșcolar stabilit prin hotărâre a Guvernului”.
• O altă prevedere stabilește un număr maxim de 500 de elevi sau de 300 de preşcolari, față de 800 de elevi, în prezent.
• Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 65% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 35% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În prezent, profesorul are la discpoziție 25% din timpul alocat disciplinei. ”În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 35% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev”.

Studenții solicită retrimiterea la Paralment a legii

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea, întrucât ea aduce  ”mari deservicii sistemului educațional românesc”.

Principala lor nemulțumire vizează eliminarea restricționării numărului de mandate de rector:

• Amendarea art. 213 alin. (7) din Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale, eliminarea dispozițiilor care fac referire la faptul că „o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate complete, succesive” și eliminarea în totalitate a acestor prevederi pecetluiește în mod vădit democrația universitară și principiile pe care universitățile din țară și le asumă. Astfel, această arogare a unei funcții de conducere fundamentală pentru instituțiile de învățământ superior pe durată nelimitată direcționează unilateral educația spre totalitarism universitar (…)
• Rectorii vor fi dezvățați de meteahna rigurozității, prin stăpânirea mai confortabilă a acestei funcții și, în acest mod, se creează un ecart masiv între sintagmele ce disciplinează funcția de rector și realitatea factuală, în cazul în care aceste prevederi vor fi promulgate sub această formă. Aviditatea după funcție va constitui un nou canon al candidaților, și nu calitatea din propriile universități.

”ANOSR consideră că astfel de imersiuni complet neconstituționale ale puterii legislative, prin intervenții anarhice și pur politice, vulnerabilizează democrația. Interesele existente produc mutații în axul actului educațional, astfel încât acesta pare mai adesea că gravitează în jurul calității sociale a persoanei, decât în jurul dezvoltării constante a învățământului universitar. Având în vedere toate aceste aspecte semnalate, considerăm că intrarea în vigoare a Legii nr. 159/2019 în prezenta ei formă lezează exigența pe care funcția de rector ar trebui să o garanteze. Astfel, solicităm Președintelui României să nu promulge actul normativ sub forma actuală și să formuleze o cerere de reexaminare a acestui act normativ pe care să o înainteze Parlamentului României”, precizează un comunicat al Asociației.