Veniturile lunare ale unei familii din România au fost anul trecut, în pandemie, de 5.216 lei, cu 8,9% mai mari faţă de anul anterior, potrivit datelor comunicate de INS. În pofida contracției economice induse de pandemie, suma pe membru de familie a urcat la 2.031 lei (+9,6%, sporul față de avansul pe familie fiind rezultatul scăderii numărului de persoane pe gopodărie la ceva mai puțin de 2,57).
Surprinzător, datele din Ancheta bugetelor de familie (ABF) arată o îmbunătățire semnificativă a situaţiei veniturilor la toate categoriile de familii. cu mult peste nivelul inflației medii anuale (+2,63%) care face ajustarea pentru trecerea valorilor nominale în termeni reali, de putere de cumpărare.
Culmea, cel mai mare avans s-a înregistrat în rândul agricultorilor, exact în sectorul economic cu cel mai slab rezultat din ultimii șapte ani (-16,7%).
Dincolo de variațiile semnificative pe tipuri de gospodării, se poate observa inversarea tendinței de deteriorare semnificativă a raportului de venituri dintre mediul urban şi mediul rural, plecată de la aproximativ 70% în anul 2014 pînă spre 62% în 2018 și 2019. Ar fi o evoluție pozitivă din perspectiva necesității de reducere a diferenţelor de nivel de trai între sat şi oraş, dacă ar avea în spate o creștere a producției și o reducere a deficitului extern în comerțul cu alimente.
Pe poziția a doua în topul creșterilor de venituri apar pensionarii (+11,8%), în pofida imaginii create și a revendicărilor de majorări suplimentare, altminteri nesustenabile. Fapt evident, dacă ne raportăm la plasarea pe ultimul loc a sursei reale de venituri, respectiv creșterea cu doar 7,8% a venitului pe persoană în familiile de salariați.
Alocări crescute pentru mâncare și comunicații. În oglindă, scăderi importante la cultură, transport și HoReCa
Dincolo de modificările importante produse în structura cheltuielilor totale de consum pe destinații (potrivit clasificării europene COICOP), se poate observa în anul pandemiei o revenire semnificativă a alocărilor pentru mâncare (+2,1 puncte procentuale, înapoi peste nivelul din 2017 !). Coincidență sau, egală cu scăderea sumelor destinate pentru recreere și cultură.
Totodată, banii economisiți pe transport, hoteluri și restaurant din motive de distanțare social și prevenire a răspândirii Covid19 ( 1,5 pp din bugetul familial) se regăsesc în facturile aferente sectorului de comunicații. Acesta a urcat la cea mai importantă pondere din ultimii ani (6,2% din cheltuielile unei familii).
(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)
Și, pentru că răbdarea necesară pentru traversarea crizei sanitare și economice nu mergea fără mai mult tutun, împreună cu băuturile alcoolice, acesta a ajuns să reprezinte nu mai puțin de 8,5% din alocările pe destinații de consum, consolidându-și poziția de a treia cea mai mare cheltuială după mâncare și locuință.
Ar mai fi de subliniat pentru anul trecut menținerea trendului scăzător la segmentul de locuințe, apă, electricitate, gaze și combustibili. Trend care va fi inversat cu siguranță și destul de abrupt în acest an, ca urmare a liberalizărilor la resursele energetice și a majorării prețurilor în sectorul imobiliar, corelate cu diminuarea creșterii veniturilor în termeni reali.
