Datele publicate de INS pentru T2 2021 arată că veniturile românilor se apropie de 2.200 lei lunar pe persoană. Ele au fost de 5.573 lei pe gospodărie și 2.196 lei pe fiecare membru al acesteia. De reținut, veniturile bănești pe o persoană au crescut cu circa 13%, în timp ce veniturile în natură s-au diminuat cu 9,4%, iar numărul de persoane pe familie a continuat să scadă.
Fapt semnificativ, de la o valoare medie de 2,66 persoane/familie în 2015 și 2,57 persoane/familie în 2020, s-a ajuns la doar 2,54 persoane pe familie în acest an, ceea ce explică de ce procentajele de creștere a veniturilor anunțate oficial sunt sensibil mai mari pe persoană decât pe familie. Una peste alta, majorarea în termeni reali (ajustat cu inflația medie lunară de 3,64% pe T2 2021) a dat o creștere a puterii de cumpărare pe persoană de 7,4%.
Edificatoare pentru sustenabilitatea ritmului de creştere a veniturilor consemnat în ultimii șase ani, este comparaţia între avansul venitului pe persoană, care s-a majorat cu 120% din 2015 încoace (în termeni nominali) şi creşterea nominală a PIB, de circa 48%. Raportul de 2,5 la 1 între creșterea PIB și avansul veniturilor ar trebui să se constituie într-un mare semn de întrebare.
În pofida crizei economice declanșate de Covid, salariile și-au reluat tendința de majorare a ponderii în veniturile totale de la 67,8% în T2 2020 la 69,1% în T2 2020, după ce marcaseră o scădere de 0,3 puncte procentuale la impactul inițial al pandemiei. Totodată, a crescut importanța relativă a veniturilor din prestații sociale (+0,3 pp), aflată în scădere sistematică între 2015 și 2019.
Partea care revine veniturilor în natură, care a avut o tentativă timidă de revenire în anul anterior pandemiei, a scăzut din nou (-1,5 pp). Nivelul atins (doar 6,1%) a ajuns să mai reprezinte, ca pondere în total, mai puţin de jumătate faţă de valoarea din 2015 (12,9%). De remarcat și faptul că veniturile din activități independente au ajuns la cel mai redus nivel din ultimii ani (1,6%).
Astfel, veniturile salariale, parțial subvenționate de stat în cazul unor locuri de muncă afectate de criză, s-au apropiat de pragul de 70% din venituri. Împreună cu veniturile din prestații sociale ele au urcat spre 90% din total.
Cheltuielile, crescute cu mâncarea, comunicațiile, locuința și băuturile alcoolice
Pentru a cuantifica mai bine schimbările produse în contextul izbucnirii în forță a pandemiei în T2 2020, de unde a rezultat o bulversare puternică a alocărilor în bugetele familiale, ar fi mai corectă comparația între anii 2021 și 2019, pentru a vedea cum stăm cu revenirea în planul finanțelor din gospodării.
Din seria statistică, se poate observa o reducere semnificativă a ponderii cheltuielilor pentru mâncare, dar revenirea s-a făcut deasupra nivelului din urmă cu doi ani (și pe fondul scumpirii relative a alimentelor). Simetric, sumele alocate pentru haine și încălțăminte au urcat după ridicarea restricțiilor de deplasare și au reintrat pe trendul de majorare anterior.
Fapt îmbucurător, bugetul pentru băuturi alcoolice și tutun a scăzut la media anilor 2018 și 2019 iar sumele au fost preluate de creșterea interesului pentru sănătate, care staționase în 2020. Reluarea deplasărilor, deschiderea HoReCa și ridicarea treptată a restricțiilor au favorizat refacerea doar parțială a ponderilor la recreere și cultură, precum și la hoteluri, cafenele și restaurante.
