UE, prin comisarul Johannes Hahn, a reuşit să determine consens în Macedonia privind organizarea de alegeri anticipate. Rusia acuză UE de amestec în politica internă a unui stat independent, confirmând – din nou – că mica ţară din Balcani este un teren al confruntării dintre Moscova şi Occident.
După o întâlnire de 9 ore cu liderii principallelor patru partide politice de la Skopje şi în prezenta ambasadorului SUA, comisarul european a putut anunţa încheierea unui acord. Planul este ca alegerile să fie organizate în luna aprilie a anului viitor, după ce reforma electorală va fi implementată de un guvern nou, de tranziţie.
Componenţa noii administraţii şi rolul premierului Nikola Gruevski urmează să fie decise într-o întâlnire care va avea loc la Bruxelles în 10 iunie. Comisarul Hahn a subliniat că reforma electorală trebuie să aibă ca rezultat legi un cod electoral corect, revizuirea listelor de vot şi respectarea drepturilor minorităţilor.
Reforma va avea la bază capitolele 23 şi 24 ale aquis-ului UE, referitoare la drepturile fundamentale şi statul de drept. Macedonia nu a început negocierile de aderare la UE, din cauza veto-ului Greciei şi Bulgariei, în ciuda recomandărilor Comisiei Europene că acestea ar trebui să înceapă.
Comisarul Hahn a atrad atenţia că autorităţile de la Skopje sunt sub presiunea timpului şi că acum este o ocazie de modernizare a statului pentru a avea perspectiva euro-atlantică.
Turbulenţe în Macedonia
Criza din Macedonia a început în luna februarie, când partidul de opoziţie SDSM a început să facă publice interceptări – primite de la o sursă – în care erau expuse fapte de corupţie ale premierului şi ale unor înalţi oficiali.
În mai, manifestaţiile au devenit violente după ce forţele speciale au atacat ceea ce au numit terorişti albanezi, într-un incident care risca să reaprindă vechi conflicte etnice. În plus, în capitală, opoziţia a ieşit în stradă şi a instalat un cort într-o piaţă a oraşului Skopje, reamintind de începuturile mişcării Maidan din Ucraina.
Implicarea Rusiei
Rusia, odinioară puterea dominantă în regiune, este extrem de critică la adresa evenimentelor care au loc şi încearcă să stimuleze sentimentele anti-UE. Adjunctul ministrului Apărării din Rusia a spus că protestele din Macedonia sunt „o revoluţie colorată” care „a fostorchestrată din străinătate”.
Serghei Lavrov afirma, luna trecută, că mişcările anti.Gruevski sunt manipulate din exterior pentru că premierul macedonean refuză să se alăture UE în impunerea de sancţiuni rusiei şi că a fost de acord să participe în Turkish Stream, gazoductul care înlocuieşte South Stream şi este o iniţiativă a Rusiei.
Miza Macedonia
Macedonia pare să devină terenul de confruntare dintre Rusia şi Occident în Balcani. Miza o reprezintă ruta gazului rusesc şi posibilitatea ca el să poată fi folosit ca armă de către Moscova.
După ce Bulgaria a renunţat – la presiunile Bruxelles-ului – la construirea South Stream, iar – în final – Moscova însăşi a renunţat la proiect, Rusia are nevoie de aliaţi în regiune. A reuşit să convingă Turcia pentru a sprijini proiectul Turkish Stream, dar ca să ajungă în Europa şi să ocolească Bulgaria are nevoiue ca ruta acestuia să treacă prin Grecia şi Macedonia.
Grecia este tentată cu ajutor financiar, mai ales în această periodă în care viitorul acestei ţări în zona euro este incert, în timp ce Macedonia – confruntată cu corupţia şi cu tensiuni etnice înăbuşite, precum şi cu nevoia de bani, pare să fie o opţiune viabilă. Premierul Gruevski susţine planul construcţiei unui gazoduct spre Europa.
Moscova se teme acum că regimul Gruevski va fi forţat să plece de la putere şi pierde astfel un aliat. De aceea alimentează teorii ale conspiraţiilor şi acuză occidentul de implicare.
Occidentul vrea să împiedice Rusia să găsească rute alternative pentru gazul său spre Europa, tocmai pentru a-i reduce influenţa economică.
În această confruntare Moscova-Occident, Rusia face deja tot posibilul – prin suplimentarea personalului ambasadei de la Skopje, potrivit Bloomberg – să susţină regimul Gruevski. Occidentul poate avea sprijinul populaţiei, sătulă de regimul corupt al premierului. Însă, spun analiştii, demersul occidentalilor trebuie să meargă până la capăt, o ţară precum Macedonia nu are nevoie doar de schimbarea regimului, ci şi de sprijin pentru a face reformele dorite şi de a face faţă oricăror presiuni ruse.
Urmărește-ne pe Google News
