A doua misiune de evaluare din 2017 privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a început marți cu discuții centrate pe modificarea legilor Justiției și a codurilor penale.

Delegația este una extinsă, potrivit Comisiei Europene: au venit la București Paraskevi Michou – secretarul general adjunct al Comisiei Europene, responsabil de tematica MCV, şi William Sleath – director pentru coordonarea politicilor din cadrul Secretariatului general al Comisiei.

Misiunea de evaluare se derulează între 18 și 21 septembrie, iar prima întâlnire a avut loc marți, la Ministerul Justiției, unde a fost prezentat pe scurt stadiul celor 12 recomandări cuprinse în ultimul raport de evaluare.

Tot la sediul MJ, a urmat urmat o reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România în cadrul recomandărilor 3 și 4 din MCV, discuțiile axându-se în special pe proiectul de lege privind modificarea legilor Justiției, demersurile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală și procesul legislativ, porivit unui comunicat al MJ.

Misiunea de evaluare are loc în contextul puternicelor polemici privind proiectul lui Tudorel Toader de modificare a legilor Justiției, proiect ce îl elimină pe șeful statului din procedura de numire a șefilor parchetelor și care transferă Inspecția Judiciară la Ministerul Justiției.

Mariana Ghena, președintele CSM, declara în urmă cu două săptămâni documentul preliminar al misiunii MCV conține referiri la propunerile ministrului Tudorel Toader de reformare a sistemului judiciar.

În ceea ce privește cele recomandările 3 și 4 din MCV, menționate în comunicatul de miercuri al ministerului, trebuie precizat că ultima (recomandarea 4) se referă la combaterea corupției.

Primul paragraf vizează corupția la nivel înalt și imunitatea parlamentarilor:

“Recomandare: adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO[1]. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.”