Troica finanţatorilor internaţionali ai Ciprului (FMI, UE şi BCE) a prelungit până în februarie termenul limită pentru vânzarea Marfin Bank România, dar nu este sigur dacă autorităţile vor reuşi să respecte noua dată limită, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză (foto).
“Au tot lălăit-o până când le-a impus Troica s-o vândă. Au avut termen 31 ianuarie şi s-a prelungit până la finele lui februarie. Acum au termen limită final februarie, iar cumpărători sunt. Ar trebui s-o anunţe, dar nu ştiu dacă o vor face. Banca e bună. Pe parte preluată de la Bank of Cyprus nu există aproape nicio neperformanţă”, a afirmat sâmbătă Nicolae Cinteză (foto), citat de MEDIAFAX.
Nicolae Cinteză despre situaţia Marfin Bank
Nicolae Cinteză susţine că a recomandat achiziţia Marfin celor interesaţi de preluări în România şi chiar a trimis investitorii în Cipru.
Potrivit şefului supravegherii de la BNR, banca are o situaţie bună, fiind în negociere cu Cipru să obţină un discount pe linile de finanţare şi să eşaloneze rambursarea pe cinci ani.
“Categoric, o bancă având un acţionar de calitatea celui pe care îl are acum Marfin nu are acces la creditele BNR în caz risc de lichiditate (…) Conducerea băncii negociază cu Bank of Cyprus, care a devenit titular al depozitelor făcute înainte de Laiiki. Marfin negociază un discount destul de bun, care s-ar reflecta în solvabilitatea băncii”, a mai arătat şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR.
În România, Cyprus Popular Bank deţinea filiala Marfin Bank România, în timp ce Bank of Cyprus opera prin intermediul unei sucursale.
Marfin Bank România a preluat de la sucursala din România a Bank of Cyprus depozite în valoare totală de 77 de milioane euro şi active brute de 82 de milioane euro.
Banca Centrală a Ciprului a aprobat în 25 aprilie 2013 transferul depozitelor sucursalei Bank of Cyprus din România, împreună cu lichiditatea şi creditele de retail şi pentru IMM-uri care să acopere valoarea pasivelor, în bilanţul filialei Cyprus Popular Bank, Marfin Bank, instituţie de credit înregistrată în România şi supravegheată de BNR.
Marfin România a fost capitalizată de către Cipru cu 20 de milioane de euro.
În cazul în care negocierile ar fi eşuat, depozitele de la sucursala Bank of Cyprus ar fi intrat sub legea de restructurare a sistemului bancar din Cipru, ceea ce presupunea tăieri din sumele care depăşesc plafonul de garantare de 100.000 de euro, pentru populaţie şi IMM-uri.
Două bănci discută fuziunea
Investitorii manifestă un “interes major” pentru preluarea de bănci din România, dar unii acţionari ţin la preţ, deşi nu dispun de resurse pentru a susţine banca în cazul unor probleme, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, precizând că două bănci discută fuziunea.
Nicolae Cinteză a declarat că în materia fuziunilor există două bănci care “se tatonează”, după ce au ajuns la concluzia că există compatibilitate atât pe protofolii cât şi pe modelul de afaceri.
“Acţionarul uneia doreşte, iar acţionarul celeilalte, şi da şi nu. Una dintre instituţii este din grupul doi de bănci, cu o cotă de piaţă între 1% şi 5%, cealaltă este cu o cotă sub 1%”, a detaliat Nicolae Cinteză.
Din “grupul doi de bănci” (fără a lua în calcul instituţii de profil elene, despre care Nicolea Cinteză a dezminţit că s-ar afla printre băncile care discută fuziunea) fac parte Banca Comercială Carpatica, Otp Bank, Credit Europe, Intesa San Paolo şi Italo-Romena.
Din categoria băncilor mici, având cote de piaţă de sub 1%, fac parte Libra Bank, Bank Leumi, Nextebank şi Banca Feroviară.
Pentru Millennium Bank, Credit Agricole şi Marfin acţionarii au demarat procedurile de vânzare.
Anterior, şeful supravegherii afirmase că banca centrală analizează oportunitatea suspendării dreptului de vot pentru acţionarul unei bănci, în contextul în care povestea că la o astfel de situaţie era să se ajungă şi în cazul RIB Bank.
Banca Comercială Carpatica rămâne fără un acţionar
“Veţi vedea, în două-trei săptâmani, o decizie a BNR în legătură cu un acţionar al unei bănci care nu mai îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru a fi acţionar şi îşi va pierde probabil dreptul de vot în Consiliul de Administraţie”, arătat NIcolae Cinteză.
Conform MEDIAFAX, oficialul BNR s-a referit, fără a nominaliza, cel mai probabil la Ilie Carabulea, care deţine direct şi indirect controlul Băncii Comerciale Carpatica.
Ilie Carabulea a fost arestat pentru 29 de zile şi este cercetat penal în dosarul “Carpatica Asig” pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.
Nicolae Cinteza: “Mă îngrijorează că profitul băncilor este mai mult contabil”
În ciuda interesului mare manifestat de investitori, Nicolae Cinteză a punctat că sistemul bancar nu se află într-o situaţie bună, iar profitul cumulat de 497 milioane lei, afişat la finele anului trecut, provine mai mult dintr-o influenţă financiară, respectiv stornarea unor provizioane privind impozitul pe profit amânat ca urmare a introducerii în rezerve a diferenţei dintre provizioanele pe RAS şi IFRS.
“Cred că vom avea şi fuziuni. Pare că numărul de bănci din România este mare, în condiţiile limitării resurselor. Dacă pleacă sursa externă toţi aleargă pe resursele interne. Se reclamă unii pe alţii, primesc o grămadă de telefoane: uite domn’e, îmi fură clienţii. Fiecare trebuie să înţeleagă că nivelul dobânzii îţi arată şi nivelul riscului. Cu cât e mai mare dobânda îţi arată că banca aia are o foame de lichiditate”, a continuat Nicolae Cinteză.
Şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR a spus că nu este atât de deranjat de retragerea liniilor de finanţare, în condiţile în care anul trecut au ieşit circa 4 miliarde de euro.
“Nu mă îngrijorează că pleacă banii, pentru că băncile au destulă lichiditate, mă îngrijorează că profitul ăla e mai mult contabil, şi mergând aşa se decapitalizează”, a explicat Nicolae Cinteză.
Şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR a adăugat că verificarea creditelor restructurate s-a terminat în cazul a 20 bănci şi mai urmează alte 11 bănci până la finele lunii martie, pentru ca în aprilie BNR să realizeze o evaluare la nivelul sistemului.
