MIPE nu a onorat angajamentul de a completa sistemul informatic PNRR. Ce șanse reale există să primim cei 2,6 mld. euro în septembrie

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu și-a onorat angajamentul de a completa până la data de 31 iulie sistemul informatic al PNRR cu datele solicitate de Comisia Europeană.

Din sistemul informatic PNRR lipsește o componentă: secțiunea cu beneficiarii finali ai plăților făcute din fonduri PNRR. Adică, ce firme au câștigat contractele de reabilitare/renovare a clădirilor deținute de instituții publice, de exemplu.

16 septembrie este termenul-limită până la care Bruxelles așteapă să dețină toate informațiile pentru a fi în măsură să emită avizul pe cererea de plată.

Un angajament public neonorat

Pe data de 28 iulie, un comunicat al ministerul comenta decizia Comisiei Europene de a amâna avizul pe prima cerere de plată trimisă de România la Bruxelles. Comunicatul, publicat de agenția de stat Agerpres, conținea și angajamentul MIPE ca ”platforma informatică să fie ajustată cu funcţia suplimentară solicitată până la data de 31 iulie 2022”.

Surse din Ministerul Proiectelor Europene au declarat pentru CursDeGuvernare că acest angajament nu a fost onorat.

Sistemul informatic în care se încarcă datele necesare monitorizării de către Bruxelles a stadiului de implementare al planului românesc de recuperare și reziliență nu conține nici în prezent informaţii necesare identificării beneficiarilor finali ai plăţilor din PNRR.

În aceste condiții, surse de la Bruxelles au precizat că România a fost informată că executivul european mai poate aștepta până la data de 16 septembrie datele solicitate.

CursDeGuvernare a solicitat ministerului să precizeze dacă a completat cu date sistemul informatic PNRR, urmând să publicăm răspunsul în momentul în care îl vom primi.

3 informații neconforme cu realitatea

Comunicatul transmis de Agerpres mai conține și câteva precizări care nu sunt conforme cu realitatea. Astfel:

• Ministerul afirma că termenul pentru emiterea avizului pozitiv preliminar s-a prelungit la solicitarea Comisiei Europene. În realitate, prelungirea a fost cerută de România și acceptată de Comisie.
• Comunicatul mai vorbea și de o ”funcţie suplimentară” solicitată de CE. În realitate, forma de raportare a fost stabilită prin Regulamentul delegat publicat în Jurnalul Oficial al UE în decembrie 2021.
• Comunicatul ministerului asigura: ”Facem precizarea că toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor aferente au fost în întregime comunicate şi verificate de serviciile CE. Astfel procesul de validare pentru cele 21 de jaloane şi ţinte s-a încheiat”. În Tabloul de bord al României realizat de Comisia Europeană, la capitolul ”Stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor” scrie: 100% neîndeplinit.

Cât de realiste sunt așteptările MIPE ca plata celor 2,6 miliarde euro să fie făcută în septembrie

Același comunicat emis în data de 28 iulie de MIPE se încheia cu următoarea frază: ”Facem precizarea că în luna august activitatea serviciilor Comisiei Europene este cu mult redusă datorită numărului mare al concediilor, motiv pentru care plata tranşei de 2,6 miliarde de euro poate avea loc la sfârşitul lunii septembrie 2022, fără ca acest lucru să afecteze bugetul de stat şi fără să producă întârzieri în implementarea reformelor şi investiţiilor asumate”.

Cât de fezabil e acest termen o demonstrează regulamentele UE:

• După ce Comisia emite avizul preliminar, Comitetul Economic și Financiar (CEF) – organism compus din înalți funcționari ai administrațiilor naționale și băncilor centrale, ai BCE și ai Comisiei, are la dispoziție o lună pentru a emite un punct de vedere.
• Comisia va consulta apoi statele membre printr-o procedură de comitologie.
• În funcție de rezultatul discuțiilor din cadrul CEF și al Comitetului de comitologie, Comisia plătește fondurile solicitate de statul membru.

Întreaga procedură durează în jur de 30 de zile, cel puțin aceasta este intervalul dintre emiterea avizului preliminar pozitiv și plata efectivă în cazul celor 7 state membre UE care au primit deja tranșe de finanțare pentru PNRR-urile naționale. Evident, fără a ține cont de pre-finanțările primite de statele membre cu planuri aprobate.

Contractele din PNRR, o necunoscută inclusiv în plan intern

În comparație cu entuziasmul general din perioada în care Comisia Europeană a aprobat PNRR, ministerele sunt surprinzător de reținute în a anunța public accesarea fondurilor PNRR, adică semnarea de contracte.

Anul acesta, în vară, doar 3 ministere au făcut asemenea anunțuri. Valoare totală anunțată: 303 milioane euro, pentru 43 contracte semnate. Asta în condițiile în care România a cerut la Bruxelles plata a 2,56 miliarde euro.

Ministerul Mediului a anunțat, în iulie, semnarea a 3 contracte cu o valoare totală de 60,5 milioane euro:

• primul contract vizează reconfigurarea actualului mecanism economic al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în vederea asigurării modernizării şi întreţinerii sistemului naţional de gospodărire a apelor, precum şi a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa şi a Directivei privind inundaţiile
• al doilea contract vizează lucrări de intervenţie la diguri, baraje şi acumulări nepermanente, studii de fezabilitate și documentații tehnice
• al treilea contract constă în dotarea adecvată a Administraţiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă

Ministerul Transporturilor a anunțat, în iunie, semnarea unui contract în valoare de aproximativ 200 milioane euro. E vorba de contractul pentru execuția 28 de km (între Mizil și Pietroasele) din Autostrada A7.

Este primul contract semnat pentru unul dintre cele 13 loturi ale Autostrăzii A7 Ploiești – Pașcani, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din UE finanțat prin PNRR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei deține recordul contractelor semnate: 39 de contracte cu valoare totală în jur de 43 de milioane euro.

Cele mai multe contracte vizează renovarea/consolidarea/eficientizarea termică a sedii de primării, instituții și școli. 11 contracte au ca obiect actualizarea unor documentații de urbanism, elaborarea de Planuri de mobilitate urbană, documentații de amenajare a teritoriului.

(Descărcați AICI lista celor 39 de contracte semnate de Ministerul Dezvoltării)

***