fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Analiză

Prima estimare pe T1 2020 – PIB-ul trimestrial anunțat în creștere cu 2,7% !

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă… Mai mult

15.05.2020

La obiect

Creștere cu 22% a deficitului de cont curent în T1, VALOARE NEGATIVĂ la investițiile străine

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după primul trimestru din 2020, un deficit de 1.365 milioane de euro, cu 22% mai mult față… Mai mult

14.05.2020

La obiect

Aprilie 2020 – Inflația anuală a coborât la 2,68%. Ieftinirea combustibililor a înjumătățit avansul general al prețurilor

Creşterea preţurilor de consum în luna aprilie 2020 a fost de +0,26%, potrivit datelor publicate de INS, cu mult sub valoarea consemnată în urmă cu… Mai mult

13.05.2020

Minuta ședinței BNR: Taxa pe activele băncilor și lipsa bugetului pe 2019 vor afecta potențialul de creștere a economiei

de Vladimir Ionescu , 15.1.2019

Unii membri din Consiliul de Administrației al BNR consideră că măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului, care vizează, printre altele, sectorul bancar, energetic și telecom, ar putea duce la măriri peste așteptări a prețurilor serviciilor și utilităților, afectând implicit traiectoria inflației.

De asemenea, măsurile cuprinse în OUG și absența unui buget pentru 2018 sunt de natură să afecteze semnificativ activitatea economică pe termen scurt și mediu, dar și potențialul de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum, reiese din minuta ședința de politică monetară din 8 ianuarie, publicată marți.

BNR consideră oportună o întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice.

Redăm mai jos principalele mesaje transmise de banca centrală:

  • Analizând evoluția recentă a dinamicii prețurilor, membrii Consiliului au remarcat că rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2018, coborând în octombrie la 4,25 la sută, de la 5,03 la sută în septembrie, iar în noiembrie la 3,43 la sută – nivel inferior celui prognozat și situat în interiorul intervalului de variație al țintei staționare. Așa cum s-a anticipat, ampla corecție descendentă a fost în principal rezultanta efectelor de bază dezinflaționiste ce au marcat puternic în acest interval dinamica prețurilor volatile și cea a prețurilor administrate și, într-o măsură mai mică, variația prețurilor produselor din tutun. Influențe suplimentare au venit din scăderile consemnate în noiembrie pe segmentul combustibililor și pe cel al legumelor și fructelor.
  • Membrii Consiliului au remarcat că pe piața muncii tensiunile au continuat să crească în trimestrul III, atingând maxime ale perioadei post-criză, în condițiile accentuării ușoare a declinului ratei șomajului BIM, până la un nou minim istoric de 3,9 la sută; totodată, efectivul salariaților din economie a atins noi vârfuri, inclusiv în luna octombrie, în principal pe seama evoluțiilor din sectorul privat. S-au făcut, de asemenea, referiri la soliditatea intențiilor de angajare evidențiate de sondaje de specialitate pentru primele luni ale lui 2019, chiar dacă în atenuare față de trimestrul IV 2018, dar și la emigrația ridicată și la necorelarea pregătirii forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor, combinație de natură să sporească presiunile asupra salariilor. În acest context, au fost punctate dinamica anuală de două cifre care a continuat să caracterizeze câștigul salarial mediu brut nominal în trimestrul III și în luna octombrie, precum și creșterea consemnată de variația câștigului salarial mediu net real, în condițiile scăderii ratei inflației; a fost semnalată și reluarea parcursului ascendent al dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din industrie în luna octombrie, după întreruperea din cursul trimestrului III.
  • Referindu-se la condițiile monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au restrâns gradual ecartul față de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din anul 2018, în principal pe fondul modificării condițiilor lichidității, al dinamicii inflației și al probabilei ajustări a așteptărilor băncilor privind perspectiva unor parametri ai politicii monetare. S-a apreciat că acest ecart a rămas totuși substanțial, la fel ca și diferențialul ratelor dobânzilor, care a continuat să susțină atractivitatea plasamentelor în sectorul financiar intern, reflectată și de relativa stabilitate dovedită de cursul de schimb leu/euro până spre finalul anului 2018, chiar și în condițiile adâncirii deficitului de cont curent. S-au evocat însă riscurile sporite decurgând, în acest context, dintr-o eventuală schimbare bruscă a sentimentului pieței financiare internaționale sau a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.
  • În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informaţii şi analize, că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă și apoi să se mențină pe orizontul foarte scurt de timp ușor sub limita de sus a intervalului țintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2018, care anticipează coborârea acesteia la 2,9 la sută în decembrie 2019. S-a notat că scăderea va continua să fie antrenată de factorii pe partea ofertei, date fiind influențele dezinflaționiste relativ mai pronunțate așteptate să provină și în acest interval din evoluția preţurilor volatile – LFO şi combustibili. Acestea vor fi însă probabil compensate începând cu luna ianuarie 2019 de efectele măririi accizei la țigarete, fiind posibil ca pe acest fond aportul dezinflaționist de ansamblu al componentelor exogene ale IPC să se epuizeze pe orizontul apropiat de timp. În opinia unor membri ai Consiliului, acțiunea factorilor pe partea ofertei ar putea chiar să redevină inflaționistă în perspectivă apropiată, în ipoteza măririi peste așteptări a prețurilor unor produse alimentare sau a prețurilor unor servicii și utilități, inclusiv ca efect al măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an, contextul rămânând prin urmare relevant din perspectiva implicațiilor asupra anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu.
  • Analizând perspectiva influenței factorilor fundamentali, membrii Consiliului au concluzionat că, potrivit noilor date și evaluări, creșterea economică va rămâne probabil robustă pe termen scurt, cu o dinamică anuală cvasistabilă în trimestrul IV 2018 și în ușoară accelerare în trimestrul I 2019. În termeni trimestriali, avansul economic este anticipat să scadă sensibil în trimestrul IV 2018 – exclusiv ca urmare a contracției probabil suferite de producția agricolă după creșterea excepțională din intervalul anterior –, și să se mărească în primul trimetru al anului curent. S-a considerat că asemenea evoluții fac probabilă o majorare a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul celor două trimestre, la valori doar marginal inferioare celor din prognoza pe termen mediu.
  • În același timp, membrii Consiliului au observat că, potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat a redevenit probabil în trimestrul IV 2018 principalul determinant al creșterii economice, în timp ce formarea brută de capital fix este posibil să-și fi sporit contribuția negativă la dinamica PIB. În cazul exportului net este totuși mai probabilă o diminuare a aportului negativ, dată fiind relativa încetinire în octombrie a ritmului anual de creștere a deficitului balanței comerciale, chiar și în condițiile măririi ecartului negativ dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii; la rândul său, deficitul de cont curent și-a temperat ușor creșterea anuală, inclusiv pe seama unei ameliorări a balanțelor veniturilor primare și secundare.
  • Membrii Consiliului au apreciat că, în contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanțial. O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 și conținutul măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019.
  • S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt şi mediu. Unii membri ai Consiliului au atenționat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt și mediu asupra activităţii economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum.
  • S-a acordat atenție taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, fiind discutate caracteristici și posibile implicații asupra politicii monetare și a procesului de creditare, precum și asupra stabilității financiare și macrostabilității în general. Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficiența și flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, care s-au dovedit a fi esențiale pentru readucerea ratei anuale a inflației în intervalul țintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

China adoptă o lege a securității naționale din Hong Kong: conceptul ”o țară – două sisteme” se dezintegrează

Razvan Diaconu

Parlamentul Chinei a aprobat joi noua legislație privind securitatea ce va fi impusă în Hong Kong și va introduce infracțiunea de subminare a autorității Beijingului.… Mai mult

Europa

Germania acuză Rusia că i-a spart e-mailul Angelei Merkel. Ambasadorul rus, convocat la MAE german pentru explicații

Iulian Soare

Ministerul de Externe german l-a convocat joi pe ambasadorului rus la Berlin să dea explicaţii cu privire la un atac cibernetic care a vizat în… Mai mult

Europa

Zona euro: Industria dă semne de revenire, dar managerii din servicii sunt pesimiști

Alexandra Pele

Încrederea managerilor europeni a înregistrat o creștere în mai însă investitorii se așteptau la ceva mai mult optimism. Indicatorul de referință a urcat la 67,5,… Mai mult

Europa

PIB-ul SUA a scăzut cu 5% în primul trimestru

Alexandra Pele

Economia SUA a înregistrat o contracție de 5% în primul trimestru din 2020, față de 4,8% estimarea anterioară, potrivit datelor revizuite vineri de guvernul american,… Mai mult

Stiri

Moody’s a coborât ratingul Renault la “Ba2” cu perspectivă negativă

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a coborât, joi, cu o treaptă ratingul atribuit constructorului auto francez Renault SA, de la “Ba1” până la… Mai mult

Stiri

Un Top al creşterilor de restanţe la creditele în lei din aprilie

Adrian N Ionescu

Debitorii din Bucureşti (inclusiv Ilfov) şi din judeţul Satu- Mare au contribuit cel mai mult la creşterea cu 3,92% a restanţelor la creditele în lei… Mai mult

Stiri

Detaliile următoarei etape de relaxare anunțate de președintele Iohannis

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că, după data de 1 iunie, ”câteva activități interzise redevin posibile”. Între acestea: reluarea traficului internațional rutier și feroviar,… Mai mult