Minuta ședinței BNR: Taxa pe activele băncilor și lipsa bugetului pe 2019 vor afecta potențialul de creștere a economiei - CursDeGuvernare.ro
miercuri

20 octombrie, 2021

Minuta ședinței BNR: Taxa pe activele băncilor și lipsa bugetului pe 2019 vor afecta potențialul de creștere a economiei

15 ianuarie, 2019

Unii membri din Consiliul de Administrației al BNR consideră că măsurile fiscale intrate în vigoare la începutul anului, care vizează, printre altele, sectorul bancar, energetic și telecom, ar putea duce la măriri peste așteptări a prețurilor serviciilor și utilităților, afectând implicit traiectoria inflației.

De asemenea, măsurile cuprinse în OUG și absența unui buget pentru 2018 sunt de natură să afecteze semnificativ activitatea economică pe termen scurt și mediu, dar și potențialul de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum, reiese din minuta ședința de politică monetară din 8 ianuarie, publicată marți.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

BNR consideră oportună o întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice.


Redăm mai jos principalele mesaje transmise de banca centrală:

  • Membrii Consiliului au remarcat că pe piața muncii tensiunile au continuat să crească în trimestrul III, atingând maxime ale perioadei post-criză, în condițiile accentuării ușoare a declinului ratei șomajului BIM, până la un nou minim istoric de 3,9 la sută; totodată, efectivul salariaților din economie a atins noi vârfuri, inclusiv în luna octombrie, în principal pe seama evoluțiilor din sectorul privat. S-au făcut, de asemenea, referiri la soliditatea intențiilor de angajare evidențiate de sondaje de specialitate pentru primele luni ale lui 2019, chiar dacă în atenuare față de trimestrul IV 2018, dar și la emigrația ridicată și la necorelarea pregătirii forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor, combinație de natură să sporească presiunile asupra salariilor. În acest context, au fost punctate dinamica anuală de două cifre care a continuat să caracterizeze câștigul salarial mediu brut nominal în trimestrul III și în luna octombrie, precum și creșterea consemnată de variația câștigului salarial mediu net real, în condițiile scăderii ratei inflației; a fost semnalată și reluarea parcursului ascendent al dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din industrie în luna octombrie, după întreruperea din cursul trimestrului III.
  • Referindu-se la condițiile monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au restrâns gradual ecartul față de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din anul 2018, în principal pe fondul modificării condițiilor lichidității, al dinamicii inflației și al probabilei ajustări a așteptărilor băncilor privind perspectiva unor parametri ai politicii monetare. S-a apreciat că acest ecart a rămas totuși substanțial, la fel ca și diferențialul ratelor dobânzilor, care a continuat să susțină atractivitatea plasamentelor în sectorul financiar intern, reflectată și de relativa stabilitate dovedită de cursul de schimb leu/euro până spre finalul anului 2018, chiar și în condițiile adâncirii deficitului de cont curent. S-au evocat însă riscurile sporite decurgând, în acest context, dintr-o eventuală schimbare bruscă a sentimentului pieței financiare internaționale sau a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.
  • În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informaţii şi analize, că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă și apoi să se mențină pe orizontul foarte scurt de timp ușor sub limita de sus a intervalului țintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2018, care anticipează coborârea acesteia la 2,9 la sută în decembrie 2019. S-a notat că scăderea va continua să fie antrenată de factorii pe partea ofertei, date fiind influențele dezinflaționiste relativ mai pronunțate așteptate să provină și în acest interval din evoluția preţurilor volatile – LFO şi combustibili. Acestea vor fi însă probabil compensate începând cu luna ianuarie 2019 de efectele măririi accizei la țigarete, fiind posibil ca pe acest fond aportul dezinflaționist de ansamblu al componentelor exogene ale IPC să se epuizeze pe orizontul apropiat de timp. În opinia unor membri ai Consiliului, acțiunea factorilor pe partea ofertei ar putea chiar să redevină inflaționistă în perspectivă apropiată, în ipoteza măririi peste așteptări a prețurilor unor produse alimentare sau a prețurilor unor servicii și utilități, inclusiv ca efect al măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an, contextul rămânând prin urmare relevant din perspectiva implicațiilor asupra anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu.
  • Analizând perspectiva influenței factorilor fundamentali, membrii Consiliului au concluzionat că, potrivit noilor date și evaluări, creșterea economică va rămâne probabil robustă pe termen scurt, cu o dinamică anuală cvasistabilă în trimestrul IV 2018 și în ușoară accelerare în trimestrul I 2019. În termeni trimestriali, avansul economic este anticipat să scadă sensibil în trimestrul IV 2018 – exclusiv ca urmare a contracției probabil suferite de producția agricolă după creșterea excepțională din intervalul anterior –, și să se mărească în primul trimetru al anului curent. S-a considerat că asemenea evoluții fac probabilă o majorare a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul celor două trimestre, la valori doar marginal inferioare celor din prognoza pe termen mediu.
  • În același timp, membrii Consiliului au observat că, potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat a redevenit probabil în trimestrul IV 2018 principalul determinant al creșterii economice, în timp ce formarea brută de capital fix este posibil să-și fi sporit contribuția negativă la dinamica PIB. În cazul exportului net este totuși mai probabilă o diminuare a aportului negativ, dată fiind relativa încetinire în octombrie a ritmului anual de creștere a deficitului balanței comerciale, chiar și în condițiile măririi ecartului negativ dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii; la rândul său, deficitul de cont curent și-a temperat ușor creșterea anuală, inclusiv pe seama unei ameliorări a balanțelor veniturilor primare și secundare.
  • Membrii Consiliului au apreciat că, în contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanțial. O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 și conținutul măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019.
  • S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt şi mediu. Unii membri ai Consiliului au atenționat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt și mediu asupra activităţii economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum.
  • S-a acordat atenție taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, fiind discutate caracteristici și posibile implicații asupra politicii monetare și a procesului de creditare, precum și asupra stabilității financiare și macrostabilității în general. Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficiența și flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, care s-au dovedit a fi esențiale pentru readucerea ratei anuale a inflației în intervalul țintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice.


citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr