„Unii membri ai Consiliului” de administraţie al BNR se aşteaptă la „măsuri fiscale corective în contextul apropiatei rectificări bugetare, în vederea încadrării deficitului bugetar al acestui an în plafonul de 3% din PIB”, potrivit minutei recentei şedinţe de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR), publicată luni.
„Membrii Consiliului au constatat o semnificativă creştere a incertitudinilor circumscrise perspectivei pe termen scurt şi mediu a conduitei politicii fiscale şi celei de venituri, de natură să genereze incertitudini sporite şi riscuri în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflaţiei”, spune sursa citată.
Probleme mai mari privind încadrarea execuţiei bugetare sub deficitul de 3% din PIB ar fi putea fi „consemnate în anul ce vine, au remarcat unii membri ai Consiliului – în lipsa unor măsuri de compensare”.
Incertitudinile au ca principale surse:
- legea salarizării unitare promulgată de curând – „al cărei mod de implementare este totuşi greu de previzionat, fiind condiţionat de îndeplinirea anumitor cerinţe” şi
- noile măsuri şi iniţiative legislative anunţate în sfera taxării şi impozitării, a salariilor şi pensiilor, precum si a cadrului de funcţionare a firmelor, cu potenţiale implicaţii, atât asupra caracterului politicii fiscale şi a impulsului fiscal, cât şi asupra încrederii şi veniturilor companiilor şi ale populaţiei, implicit asupra comportamentului investiţional şi a celui de consum”, spune minuta BNR.
Totodată, „a fost semnalată posibila prelungire, cel puţin în viitorul apropiat, a ritmului mult sub aşteptări al absorbţiei fondurilor europene structurale şi de investiţii aferente cadrului financiar 2014-2020”, conform documentului citat.
Minuta BNR menţionează şi „incertitudinile circumscrise negocierilor pentru Brexit şi politicilor economice ale administraţiei SUA, de natură să inducă riscuri în sens descendent la adresa creşterii economice a zonei euro/UE şi a celei globale, implicit pe plan intern”.
Unii membri ai Consiliului au considerat că, pe termen mediu, nu sunt elemente care să provoace şocuri în evoluţia preţurilor produselor de consum, „mai ales în condiţiile previzibile ale unui an agricol bun”.
„Totodată, au fost discutate potenţiale influenţe exercitate de conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale asupra pieţei financiare locale, implicit asupra cursului de schimb al leului, inclusiv în conjunctura economică şi financiară regională actuală şi de perspectivă”.
Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate, în 3 iulie:
- menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută;
- menținerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară,
- continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum şi
- menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
