Avertismentul din minuta BNR: Atenție la cheltuielile permanente
luni

18 octombrie, 2021

Minuta BNR: Atenție la scumpirea materiilor prime, la inflație, la scăderea exporturilor, la procedura de deficite excesive

16 august, 2021

Coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, conținutul strategiei de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă conform recomandărilor Comisiei Europene sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au apreciat membrii Consiliului de Administrație al BNR, în cadrul celei mai recente ședințe de politică monetară.

”În cadrul discuțiilor s-au făcut referiri la constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea unor materii prime, precum și la factorii cu acțiune favorabilă asupra veniturilor bugetare din acest an, incluzând creșterea PIB nominal mult peste ipoteza inițială, care explică în bună măsură îmbunătățirea evidentă a execuției bugetare din primul semestru. În același timp, însă, au fost invocate recomandările emise de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, care prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentar”, se arată în minuta discuțiilor.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Principalele mesaje transmise de conducerea BNR:

  • Referitor la evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei de sus a intervalului țintei în luna iunie 2021, implicit peste nivelul prognozat, urcând la 3,94 la sută, de la 3,75 la sută în luna mai și de la 3,05 la sută în luna martie. S-a observat că ascensiunea din trimestrul II a fost antrenată aproape integral de componente exogene ale IPC, la fel ca în trimestrul I, principala contribuție aparținând scumpirii peste așteptări a combustibililor.
  • În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a stopat trendul descendent în trimestrul II, ceva mai devreme decât s-a anticipat, mărindu-se marginal în iunie, la 2,9 la sută, de la 2,8 la sută în martie, în condițiile în care micile efecte de bază dezinflaționiste de pe segmentele alimentelor procesate și mărfurilor nealimentare au fost mai mult decât contrabalansate, ca impact, de reamplificarea dinamicii subcomponentei serviciilor și de avansul prețurilor unor bunuri alimentare și nealimentare. S-a convenit că acestea pot fi atribuite ușoarei accentuări a deprecierii anuale a leului față de euro, precum și efectelor temporare ale creșterii relativ abrupte a cererii de consum odată cu relaxarea unor restricții, mai ales în cazul serviciilor, suprapuse celor venind din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate scumpirii materiilor prime și măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului.
  • Au fost evocate în acest context economiile forțate sau precauționare realizate de populație în perioada distanțării sociale, precum și ascensiunea puternică a dinamicii anuale a venitului disponibil real din ultimele luni, reflectând însă și un efect de bază notabil. Au fost, totodată, semnalate tendința accentuat ascendentă a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum – inclusiv pe fondul măririi cotațiilor produselor energetice –, precum și creșterea semnificativă a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt la nivelul multor categorii de agenți economici, dar și relativa stabilitate dovedită până în prezent de cele pe termen mai lung.
  • În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că cea de-a doua variantă provizorie a datelor statistice indică creșterea cu 2,9 la sută a PIB în trimestrul I 2021 – marginal peste cea evidențiată anterior –, și restrângerea declinului acestuia în termeni anuali la doar -0,2 la sută, de la -1,4 la sută în trimestrul IV 2021, similar estimării anterioare, fiind astfel validată redresarea considerabil mai alertă decât cea anticipată a activității economice în primele trei luni ale anului. Implicit, se reconfirmă recuperarea aproape integrală în acest interval a contracției economice din trimestrul II 2020, precum și redeschiderea gap-ului pozitiv al PIB, în devans cu două trimestre față de prognoza pe termen mediu din luna mai, au subliniat membrii Consiliului.
  • Totodată, cererea internă este reconfirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului gospodăriilor populației, dar și al accelerării semnificative a creșterii formării brute de capital fix, chiar mai pronunțată decât se estimase anterior. Se evidențiază, în același timp, mărirea substanțială a contribuției negative a exportului net la dinamica anuală a PIB, similară ca dimensiune celei estimate anterior, în condițiile decalajului nefavorabil dintre ritmul creșterii importurilor și cel consemnat de exporturile de bunuri și servicii în primul trimestru al anului. Accentuarea, pe acest fond, a adâncirii deficitului balanței comerciale față de perioada similară a anului trecut, dar mai cu seamă creșterea dinamicii anuale a deficitului de cont curent până la un maxim al ultimelor 14 trimestre – inclusiv ca urmare a înrăutățirii considerabile a balanțelor veniturilor –, au fost considerate deosebit de preocupante de către membrii Consiliului.
  • În ceea ce privește perspectiva apropiată, s-a convenit ca fiind probabilă continuarea creșterii economiei în trimestrele II și III 2021, în ritmuri trimestriale în decelerare graduală față de primul trimestru, dar ușor mai alerte pe ansamblul intervalului decât cele anticipate în luna mai. Evoluția face posibilă mărirea gap-ului pozitiv al PIB la mijlocul semestrului II 2021 la o valoare vizibil mai ridicată decât cea evidențiată în precedenta prognoză pe termen mediu, au arătat membrii Consiliului.
  • În discuțiile privind piața muncii, membrii Consiliului au evidențiat ameliorarea relativ alertă a condițiilor de pe această piață începând din primăvară, inclusiv în raport cu așteptările, în contextul continuării redresării activității economice în numeroase sectoare. S-a remarcat că efectivul salariaților din economie a recuperat, la finele primelor cinci luni din an, o mare parte din pierderile suferite sub impactul șocului pandemic.
  • Referitor la condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au menținut în iulie la minimele ultimilor aproape 4 ani atinse în trimestrul II 2021, în timp ce randamentele titlurilor de stat au înregistrat în prima parte a lunii ușoare creșteri în cazul maturităților mai scurte și și-au accentuat ascensiunea pe segmentul mai lung, pentru ca apoi să se plafoneze pe toate scadențele. Rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a consemnat o nouă scădere în luna iunie, coborând la o valoare foarte joasă din perspectivă istorică.
  • Cursul de schimb leu/euro a rămas, totuși, cvasistabil în prima parte a lunii iulie, iar ulterior a cunoscut o ajustare descendentă graduală, în principal sub influența unor evoluții interne având un caracter sezonier. Continuă să fie relevant și diferențialul ratelor dobânzilor, au susținut membrii Consiliului, chiar și în condițiile restrângerii acestuia față de unele piețe din regiune, ca urmare a ciclului de creștere a ratelor dobânzilor reprezentative inițiat și consolidat recent de către două bănci centrale. Dezechilibrul extern al economiei, precum și alte fundamente economice interne sunt însă de natură să inducă riscuri la adresa evoluției viitoare a ratei de schimb a leului, implicit la adresa inflației, au atenționat unii membri ai Consiliului, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională.
  • În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung pattern-ul anticipat al inflației, arătând că acesta este din nou revizuit considerabil în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce mult mai pronunțat deasupra intervalului țintei în semestrul II 2021 decât se anticipase anterior, până la 5,6 la sută în decembrie 2021, față de 4,1 la sută în prognoza din luna mai, iar, în urma corecțiilor descendente din prima parte a anului viitor, să coboare, dar să și rămână marginal sub limita de sus a intervalului țintei, respectiv la 3,4 la sută, peste nivelul de 3,0 la sută din proiecția precedentă.
  • Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat că economia va atinge probabil o dinamică considerabil mai înaltă în anul curent decât cea previzionată anterior – în principal datorită evoluției din trimestrul I –, iar în 2022, deși în temperare vizibilă, avansul ei va rămâne robust, în condițiile unor ritmuri trimestriale doar marginal încetinite față de prognoza precedentă, comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Evoluția implică o creștere ceva mai lentă a excedentului de cerere agregată de-a lungul orizontului prognozei, dar pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată în luna mai, chiar și în condițiile unei dinamici a PIB potențial revizuită, din nou, consistent în sens ascendent.
  • Totodată, consumul privat se anticipează a fi determinantul principal al creșterii economice din 2021-2022, cu o dinamică mult mai înaltă în anul curent decât cea previzionată în luna mai, atribuibilă, însă, în bună măsură efectului statistic carry-over și celui generat de manifestarea pe termen scurt a cererii de consum anterior reprimate. Ajustat cu aceste efecte, ritmul anticipat de creștere a consumului privat pe orizontul prognozei este totuși inferior mediei perioadei 2016-2019, au sesizat membrii Consiliului. În schimb, în cazul formării brute de capital fix se anticipează o dinamică mult superioară mediei din anii pre-pandemie și, totodată, sensibil mai ridicată decât cea previzionată în luna mai, cu precădere în 2021, implicând un aport relativ mai mare al componentei la avansul economic, în contextul creșterii mai ample a cheltuielilor publice de investiții și al efectului de antrenare exercitat asupra investițiilor sectorului privat, finanțate și prin fonduri europene.
  • În cadrul discuțiilor s-au făcut referiri la constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea unor materii prime, precum și la factorii cu acțiune favorabilă asupra veniturilor bugetare din acest an, incluzând creșterea PIB nominal mult peste ipoteza inițială, care explică în bună măsură îmbunătățirea evidentă a execuției bugetare din primul semestru. În același timp, însă, au fost invocate recomandările emise de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, care prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratelor dobânzilor reprezentative ale BNR, în condițiile unui control strict al lichidității de pe piața monetară. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, și în condiții de protejare a stabilității financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.


citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr