Întâlnirea de marţi, de la Bruxelles, a ministrului fondurilor europene Eugen Teodorovici cu Corina creţu, comisar european pentru politici regionale, pare să se fi finalizat cu viziuni diferite despre modul în care trebuie cheltuite fondurile europene şi măsurile de creştere a absorbţiei banilor europeni.
Din comunicatele de presă ale celor doi oficiali reiese faptul că măsurile propuse de ministrul român, deşi acceptate de Comisie în dorinţa de a ajuta România să evite periderea banilor europeni pentru perioada 2007-2013, nu sunt agreate de executivul comunitar.
Comisarul Corina Creţu, fidelă promisiunilor făcute în audierea de confirmare a nominalizării din Parlamentul European, recomandă folosirea instrumentelor financiare, a facilităţilor şi programelor europene, respinse însă de Guvernul de la Bucureşti.
Soluţiiile găsite de ministrul Teodorovici pentru cheltuirea banilor
România are în prezent o rată de absorbţie de 52%, în condiţiile în care mai are la dispoziţie doar acest an pentru a cheltui banii alocaţi pentru perioada 2007-2013 şi ale unui obiectiv de 80% rată de absorbţie finală. Ministrul Fondurilor Europene a propus Comisiei câteva măsuri de eficientizare a utilizării fondurilor europene şi de evitare a pierderii banilor de la UE:
1. Fazarea proiectelor în care există riscul să nu fie finalizate până la sfârşitul acestui an, este o măsură de eficientizare. Proiectele începute pe alocarea bugetară anterioară vor fi continuate în perioada 2014-2020, iar implementarea lor va avea astfel două etape.
Prima dintre ele presupune solicitarea rambursării cheltuielilor făcute până la 31 decembrie 2015 din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013, iar a doua presupune rambursarea cheltuielilor rămase până la finalizare din alocarea 2014-2020.
Este o măsură firească din moment ce noile reguli europene cheltuirea fondurilor de coeziune permit acest lucru.
Marile proiecte de transport – autostrăzi, modernizare de căi ferate – şi cele de mediu, care sunt proiecte cu valori mari şi care evoluează spre finalizare într-un ritm lent, sunt cele vizate în special.
2. Decontări retrospective: Trecerea pe finanţare europeană a proiectelor finalizate deja sau care pot fi finalizate în 2015 şi au fost finanţate de la bugetul naţional sau prin împrumuturi
Aşa cum arată ministrul Teodorovici în comunicatul de presă transmis de MFE, este o soluţie deja aplicată în Programul Operațional Sectorial Transport și în Programul Operațional Sectorial Mediu.
„Acum intenționăm să extindem abordarea prin identificarea tuturor proiectelor autorităților publice locale, care sunt în implementare și care respectă regulile și principiile europene. Pentru a cointeresa primarii să sprijine această soluție, propunerea mea este ca autoritățile publice locale care vin cu proiecte ce vor fi decontate din fonduri europene să primească o parte importantă din suma rambursată de Comisia Europeană„, arată Eugen Teodorovici.
Comisia Europeană a acceptat deja acoperirea din bani UE a mai multor proiecte:
- finanţarea suplimentară cu bani de la UE a autostrăzii Arad-Timişoara – 287 milioane de euro, care acoperă suma împrumutată de autorităţile române pentru cofinanţare,
- 151,5 milioane de euro – pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă
- finanţarea retroactivă a segmentului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui cu 305,7 milioane de euro, finanţat iniţial de statul român printr-un împrumut
Regulamentele UE permit acest gen de acţiune pentru creşterea ratei de absorbţie şi alte state au recurs la ea. Însă comisarul european Corina Creţu a atras atenţia asupra faptului că nu este o practică încurajată de Comisie.
„Vreau să înțelegeți că este un efort foarte mare pentru Comisie să analizeze și să avizeze aceste proiecte într-un timp atât de scurt și că nu încurajăm această practică în viitor, dar avem toată bunăvoința de a recurge și la această ultimă soluție pentru a ajuta statele membre să utilizeze o parte cât mai mare din fondurile rămase”, a afirmat oficialul european.
3. Identificarea unor noi categorii de cheltuieli eligibile în scopul amendării programelor operaționale 2007 – 2013, pentru a putea solicita Comisiei rambursarea de fonduri suplimentare.
Comisia insistă pe folosirea instrumentelor financiare. MFE a respins utilizarea unora dintre ele
Corina Creţu a insistat din nou asupra necesităţii ca România, şi statele membre în general, să folosească instrumentele financiare.
„Instrumentele financiare reprezintă viitorul fondurilor de coeziune. Cu ajutorul lor, putem face de zece ori mai mult, cu aceeași bani. Mă aștept ca România să înțeleagă această oportunitate și să dubleze ponderea instrumentelor financiare în perioada 2013– 2020”, a spus comisarul.
În plus, a recomandat implementarea iniţiativei pentru IMM-uri, propunere respinsă de guvernul român. Această iniţitivă presupune crearea unui fond pentru investiţii în care să contribuie statele membre.
Contribuţia este o sumă proporţională cu necesităţile de finanţare ale IMM-urilor din statul respectiv şi cu cererea estimată de finanţare prin îndatorare a IMM-urilor, care nu poate fi mai mare de 7 % din suma alocata din fondurile FEDR si FEADR statului membru.
Contributia agregată din FEDR şi FEADR a tuturor statelor membre participante este supusă unui plafon global de 8 500 000 000 EUR (la preturile din 2011).
Ministerul Fondurilor Europene argumenta, pentru Euractiv, respingerea prin faptul că resursele financiare ale României sunt oricum limitate şi că, în locul contribuţiei la fondul pentru IMM-uri de unde să fie accesate, mai bine sunt folosite pentru sprijinul direct al IMM-urilor inovative.
În alte cuvinte, mai bine sunt folosiţi banii UE alocaţi programelor, decât instrumente la care trebuie să se facă o contribuţie a statului membru tocmai din acele alocări din bani europeni.
Spendarea plăţilor pe POS CCE – nemenţionată ca parte a dialogului
În mod normal, discuţia celor doi ar fi trebui să aibă pe agendă şi situaţia privind sistarea plăţilor pe una dintre axele programului operaţional de creştere a competitivităţii (POS CCE). Niciuna dintre cele două instituţii, CE şi MFE nu au comunicat nimic pe această temă.
(Citiţi în detaliu despre problemele pentru care Comisia nu mai transferă bani Bucureştiului aici: Comisia Europeană a întrerupt plăţile pe o axă a programului de competitivitate, din cauza unor probleme cu achiziţiile publice)
România are de cheltuit 596.000 de euro lunar în 2015
Potrivit bilanţului la finalul anului 2014 făcut de MFE, din cele 19,21 de miliarde de euro bani alocaţi pentru coeziune României în perioada 2007-2013, au fost solicitate 12,06 miliarde de euro. Aceştia sunt banii cheltuiţi prin proiecte în România.
Calculul simplu arată că rămân de cheltuit în acest an 7,15 miliarde de euro, în medie 596 de milioane de euro pe lună.
Urmărește-ne pe Google News
