Ministrul Natalia-Elena Intotero: Aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc peste graniță. Explicații

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero (foto), a declarat, miercuri, că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români se află în afara granițelor.

Informațiile lansate de ministru contrazic tot ceea ce există oficial din surse credibile – INS, Eurostat, OECD, ONU – care își fundamentează toate publicațiile și pe date din statele de destinație.

Numărul este cel rezultat din cumularea datelor colectate de 70 de misiuni diplomatice ale României, centralizate de MRP, conform Nataliei Intotero.

„Dintre aceștia, aproximativ 5.600.000 se află în Diaspora, diferența în comunitățile istorice”, precizează Intotero.

Conform datelor INS, la 1 ianuarie 2018, în România trăiau 19.530.631 de persoane (români și puțini cetățeni străini stabiliți aici pe termen lung), ceea ce ar însemna, dacă ar fi adevărate informațiile ministrului Intotero, că în străinătate locuia încă aproape o jumătate din populația rezidentă a țării.

Ministrul nu a explicat ce înțelege prin români: cetățeni români sau persoane cu descendență românească. Dacă ar fi vorba de cetățeni români, ar însemna că există aproape 25 de milioane, în țară și străinătate.

Ceea ce contrazice datele oficiale, de la INS, potrivit cărora populația de domiciliu (cei care locuiesc în țară, plus cei plecați pe perioadă mai mare de 12 luni, această ultimă categorie fiind cei plecați la muncă în străinătate) este de numai 22,21 milioane de români.

La ce se referă, în realitate, afirmația:

4,1 milioane de români trăiesc în comunități istorice sunt români, din Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, de pe Valea Timocului (Serbia), inclusiv vlahii din Macedonia sau Grecia etc. Cu excepția celor din Republica Moldova, aceștia nu au cetățenie română.

Este vorba de descedenții celor care locuiau în comunitățile istorice care:

• au făcut parte din România (Moldova, Bucovina)
• nu au făcut parte din România, dar au făcut parte din aceleași structuri statale cu unele provincii care sunt parte din România (Banatul Sârbesc, Ungaria, Transcapatia)

În aceste familii, generațiile tinere (cu excepția notabilă a Moldovei) nici nu vorbesc limba română, comunitatea românească însemnând bătrâni legați încă de țara părinților lor (dacă locul unde trăiesc a făcut parte din România).

Numărătoarea ministrului îi cuprinde și pe cei plecați în perioada 1945 – 1990, după cum a explicat într-o conferință de presă:

Vreau să vă spun că vorbim aici de români care au plecat în perioada `45-`90. Au plecat din cauza unui regim la vremea respectivă.

Apoi sunt cetățenii care au plecat după `90 și mare parte din ei au plecat în special în țările din UE, după intrarea României în UE.

Aceștia, la fel, au cel mult cetățenie dublă.

„Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupția. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionați în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceștia își doresc să se întoarcă”, a adăugat ministrul, explicând de ce au plecat românii după 1990 și, mai ales, după 2007.

Diaspora – 5,6 milioane de români

„Numărul exact al românilor de pretutindeni este greu de estimat întrucât mulți dintre aceștia nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă”, precizează Ministerul Românilor de Pretutindeni, sugerând că este posibil ca cifrele să fie mai mari.

Informațiile lansate de MRP contrazic tot ceea ce există oficial din surse credibile – INS, Eurostat, OECD, ONU – care își fundamentează toate publicațiile și pe date din statele de destinație.

Niciuna dintre aceste instituții nu a trecut peste 3,6 milioane de români plecați în străinătate pentru mai mult de 12 luni (2018, ultimele date), cei mai mulți dintre ei având încă domiciliu în România, motiv pentru care se și regăsesc pe listele electorale din țară.

Pentru o abordare științifică, ministrul ar fi trebuit să ofere și metodologia, conținutul termenilor folosiți și modul în care au fost colectate informațiile.

Menționăm că datele apar într-o prezentare ce precizează că a fost solicitată majorarea bugetului de 13, 468 milioane de lei acordat MRP penrtu anul acesta.