Miniștrii de finanțe din UE vor discuta vineri, la întâlnirea lunară de la Bruxelles, o propunere de reducere a fondurilor structurale destinate regiunilor sărace din estul și centrul Uniunii, pentru ca o parte din acestea să fie transferată statelor membre din vest, pentru a le ajuta să gestioneze fluxul mare de refugiați.
Vineri nu se va lua nicio decizie finală pe acest subiect, scrie Reuters, dar discuția, cel mai probabil aprinsă, va avea loc, potrivit unui oficial din Olanda, țară ce deține președinția UE.
Statele din centrul și estul Europei sunt principalele beneficiare ale fondurilor structurale, astfel încât este de așteptat ca ele să manifeste o opoziție puternică față de o asemenea măsură.
Trei miliarde de euro trebuie dați Turciei, pentru a stopa plecare spre Europa a sirienilor și a altor refugiați din Orientul mijlociu.
Inițial, 500 de milioane de euro urmau să fie asigurați din bugetul UE, dar colectarea banilor de statele membre s-a dovedit complicată, așa încât Comisia a urcat contribuția sa la un miliard de euro.
Rămâne de văzut cum se vor strânge celelalte două miliarde de euro de la guvernele celor 28 de state membre.
Cu un aflux de refugiați care nu dă semne să-și reducă proporțiile, Uniunea trebuie să găsească o modalitate de a finanța costurile cu centrele de primire, cazare și celelalte cheltuieli pe care le presupune găzduirea imigranților.
„Problema migrației a fost considerată de mulți ca având o importanță existențială pentru Uniunea Europeană. Deci, este logic că bugetul trebuie să abordeze un subiect atât de important”, a explicat marți un oficial al președinției UE.
Aproximativ o treime din bugetul de 1.000 de miliarde de euro al UE pentru perioada 2014-2020 este destinată, prin intermediul fondurilor structurale, regiunilor sărace din țările estice, precum România, pentru a-și îmbunătăți infrastructura: construcția de autostrăzi, poduri, stații de epurare a apelor uzate etc.
De cealaltă parte, doar două procente sunt alocate pentru securitate, migrație, și proiecte culturale sau pe sănătate.
Săptămâna trecută, Austria a solicitat Comisiei Europene să-i ofere 600 de milioane de euro pentru a acoperi parte din costurile cu cei 90.000 de imigranții care au sosit în 2015 în această țară.
De asemenea, mai mulți oficiali germani și austrieci au declarat încă de anul trecut că statele ce refuză cotele obligatorii (tot țări din centrul și estul Europei), ar putea fi sancționate prin reducerea fondurilor structurale.
Taxă pe carburanți pentru finanțarea cheltuielilor cu imigranții
În căutarea unei soluții la problema financiară pe care o ridică valul de imigranți, UE mai discută o variantă pentru acoperirea acestor costuri -o supraacciză la carburanți ce ar putea fi folosită și pentru consolidarea granițelor exterioare ale Schengen.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis s-a declarat în ianuarie în favoarea unor soluţii “creative” de a finanţa crizei refugiaţilor cu care Europa se confruntă din septembrie anul trecut.
Declarația a venit după o afirmație a minsitrului german de Finanţe, Wolfgang Schauble, care a lansat ideea unei supraaccize la carburanţi care să fie folosită pentru întărirea graniţelor Schengen.
Dombrovskis a declarat pentru publicaţia germană “Der Spiegel” că este de acord cu Schauble în legătură cu nevoia găsirii unor soluţii “creative, proaspete”, cum ar fi taxa europeană pe combustibili, pentru a face faţă costurilor generate de criza refugiaţilor.
