marți

18 ianuarie, 2022

Miniştrii de Externe din UE vor mai multă putere pentru șeful diplomației Uniunii

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

19 septembrie, 2012

Un grup de 11 miniştri de Externe din UE vrea mai multe puteri pentru şeful mai politicii externe a Uniunii şi mai puţine puteri, în general, pentru ţările membre UE.

Grupul care cuprinde miniştri din Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Germania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia şi Spania, a publicat, marţi, un comunicat despre “Viitorul Europei”, după o reuniune ce a avut loc la Varşovia.

Potrivit EUObserver, raportul arată că UE ar trebui să-şi revizuiască Serviciul European pentru Acţiuni Externe, astfel încât şeful acestuia să fie responsabil de politicile de vecinătate şi dezvoltare, ca şi de noua politică de apărare, menită a crea o “armată eurpeană”.


Actualul şef al Seviciului Extern, Catherine Ashton (foto), este ajutată de comisarul pentru vecinătate, Stefan Fuele, şi de cel al dezvoltării, Andris Piebalgs, care controlează toate fondurile folosite în Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu şi Africa.

Graniţe păzite de Poliţia Europeană de Frontieră

Documentul cere mai multe întâlniri informale ale miniştrilor de Extere şi mai multe decizii care să fie luate cu majoritate de voturi asupra politicii externe şi de securitate, pentru a se preveni ca un singur stat membri să poată avea iniţiative de obstrucţionare”.

Ideea unei puteri mai mici pentru capitalele europene este tema centrală a documentului. Spune că schimbarea Tratatelor europene ar trebui să fie adoptată şi implementată cu o majoritate “super-calificată” a statelor membre UE şi a populaţiilor lor, în loc de unanimitate. Cei 11 lideri europeni au mai propus ca graniţele externe ale UE să fie manageriate de Poliţia Europeană de Frontieră.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

De asemenea, raportul vorbeşte despre o mai mare “legitimitate şi vizibilitate economică”. Propune ca Parlamentul European să poată iniţia legi, nu doar să amendeze sau să blocheze propunerile Comisiei.


Şi  este introdus un nou termen “pre-in”, cu referire la o ţară membră UE, care vrea să adopte moneda euro cândva, şi vrea să poată participa la reuniunile eurozonei, pentru a afla care este evoluţia situaţiei monedei unice.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr