fbpx

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Marea provocare mondială a vaccinului: Logistica de zeci de miliarde de dolari pentru pregătirea distribuției fiolelor anti-Covid

Experții estimează că necesarul de vaccinuri anti-Covid la nivel global se cifrează undeva între 12 și 15 miliarde de doze. În acest moment, capacitatea de… Mai mult

17.11.2020

Analiză

Nu doar ultimii, ci și departe de vecini: Cercetarea de la care așteptăm viitorul economiei

România a rămas, de departe, ultima în UE din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ( R&D), potrivit datelor publicate de INS. Cu un procentaj de doar… Mai mult

16.11.2020

La obiect

Spitalul Piatra Neamț – doar una dintre bombele cu ceas din Sănătate

Un număr de 10 pacienți intubați au murit și șapte persoane au fost rănite în incendiul produs la secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului… Mai mult

15.11.2020

Ministerul Sănătăţii insistă: Spitalele private au luat mai mulţi bani de la CNAS pe intervenţie decât cele de stat. Doar 20% din populaţie îşi permite servicii private de sănătate

de Vladimir Ionescu 16.1.2013

Ministerul Sănătăţii îşi justifică măsura de a tăia finanţarea publică pentru spitalele private prin faptul că aceste unităţi au beneficiat, o perioadă, de mai mulţi bani de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate per intervenţie decât spitalele de stat, iar 80% din populaţia României nu are veniturile necesare accesării serviciilor medicale private.

Potrivit Mediafax, MS a prezentat miercuri raportul în Guvern, după ce ministrul Eugen Nicolăescu a fost criticat de lideri de la PSD, dar şi de la PNL pentru măsura anunţată ca urmând să fie implementată de la 1 martie, odată cu noul Contract-cadru de servicii medicale.

Argumentele Ministerului Sănătăţii:

  • Doar 20% dintre români au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private, astfel că, prin finanţarea spitalelor particulare din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, scad şansele celor cu bani puţini de a beneficia de servicii medicale de calitate.
  • Aplicarea principiului solidarităţii sociale – cetăţenii sănătoşi care au posibilităţi financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmând ca, atunci când şi aceştia vor fi bolnavi şi cu veniturile reduse, alţii să contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale.
  • “Finanţând din FNUASS spitalele private, se reduc şansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. În România, 80% dintre cetăţeni au venituri mici, care nu le permit să apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private”.
  • Ministerul Sănătăţii trebuie să implementeze măsuri care să poată să răspundă la întrebarea: ”Pentru cine trebuie să finanţăm servicii medicale de calitate, pentru cei 20% care pot apela la asistenţa medicală spitalicească cu plată sau pentru cei care trebuie susţinuţi financiar pentru că, fără acest ajutor, sunt condamnaţi la moarte?”.
  • Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp de mecanisme de finanţare preferenţială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă, şi nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor publice, astfel primind mai mulţi bani.
  • Suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703.000 lei în anul 2011 până la 213.500.000 lei în 2012.
  • Dezvoltarea sistemului privat de servicii spitaliceşti de sănătate s-a făcut pe baza susţinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurări de sănătate.
  • Pacienţii care aleg să se trateze în spitalele private trebuie să achite în plus sume semnificative, care reprezintă diferenţa dintre ceea ce decontează casele de asigurări de sănătate şi tarifele aplicate de acestea.

Exemple de spitale private care au primit mai mulţi bani publici decât cele de stat

Din datele furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prezentate de MS, în anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judeţul Braşov a negociat şi a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervenţională suma de 3.600 de lei, acelaşi caz fiind decontat în sistemul DRG de către Casa de Asigurări de Sănătate, pentru o unitate publică de elită cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cu doar 2.620 de lei.

Deşi începând cu anul 2011 a fost aplicat acelaşi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, şi pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS (Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate) către spitalele private s-au menţinut la cote semnificative sau chiar au crescut, susţine MS.

Astfel, în timp, suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703.000 lei în anul 2011 până la 213.500.000 lei în 2012.

“S-a ajuns astfel la situaţii în care, spre exemplu, în judeţul Braşov să se deconteze în anul 2012 către spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitaliceşti, iar în Oradea, un spital privat cu 87 de paturi înfiinţat în anul 2008 să primească 17% din bugetul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care are 1007 paturi. În ultimul caz, înfiinţarea spitalului privat nu a condus la scăderea numărului de pacienţi ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care, dimpotrivă, a crescut”, se mai arată în raportul MS, prezentat de Mediafax.

Într-un alt exemplu invocat de MS, pentru o intervenţie operatorie de cezariană, un furnizor privat are tariful de 8.800 lei în cazul în care prim-operatorul este profesor universitar şi 6.600 în cazul unui medic primar.

”Din acest tarif, sistemul de asigurări acoperă doar 1.400 de lei, rămânând ca diferenţa de 7.400 de lei, respectiv 5.200 de lei să fie suportat de către familia pacientei”, se arată în raporul MS.

MS: Ar fi un dezastru dacă am aplica sistemul american

Ministerul Sănătăţii mai susţine în raport că ar fi un dezastru dacă în România s-ar aplcxa sistemul american de sănătate.

“Experienţa internaţională arată că ţările cu sistemele publice de sănătate puternice sunt şi cele care asigură o foarte bună sănătate populaţiei, în timp ce statele care se bazează în principal pe sistemul privat (cazul SUA este definitoriu) cheltuiesc enorm şi au rezultate dezamăgitoare pentru sănătatea populaţiei.

Dacă pentru SUA inexistenţa unui sistem public de sănătate cuprinzător şi accesibil pentru toată populaţia este o gravă, importantă şi foarte dezbătută problemă, pentru o ţară ca România prăbuşirea sistemului public de sănătate ar fi echivalent cu un dezastru, nu atât pentru cei puţini care au bani pentru asistenţa medicală privată, cât pentru cei foarte mulţi care nu îşi permit alternative la asistenţa medicală publică”, arată Ministerul Sănătăţii în documentul citat.

MS susţine astfel că ţările cu sisteme publice de sănătate puternice sunt şi cele care asigură o foarte bună sănătate populaţiei, în timp ce statele care se bazează în principal pe sistemul privat, cheltuie enorm şi au rezultate dezamăgitoare pentru sănătatea populaţiei.

Spitale private şi ONG-uri: Măsura lui Nicolăescu afectează pacienţii:

De partea cealaltă, managerii spitalelor private şi organizaţii non-guvernamentale critică măsura Ministerului Sănătăţii pentru că ar încălca dreptul pacienţilor contributori la CNAS de a opta între privat şi public, după principiul ”contribuţia urmează pacientul”:

  • Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria: “Anual în maternitatea noastră din Capitală sunt cam 2.500 de naşteri. Suntem foarte miraţi de această decizie care va afecta puternic pacienţii care, în sfârşit, de trei-patru ani, sunt trataţi demn în sistemul privat. Vom încerca orice măsură pentru ca efectul să fie cât mai mic pe termen lung. Sigur, contribuţia va creşte. Pentru o gravidă, casa de asigurări de sănătate plăteşte cam 20% din costul intervenţiei”.
  • Reţeaua privată MedLife: “Ne exprimăm neutralitatea privind această potenţială măsură a Ministerului Sănătăţii. În măsura în care o asemenea restricţionare va intra în vigoare începând cu data de 1 martie 2013, este important ca aceasta să se aplice unitar, fără nicio excepţie, către toate unităţile private cu paturi, cu spitalizare continuă sau de zi din ţară, indiferent de specialitate sau forma de organizare, pentru a nu crea dezechilibre în piaţa serviciilor medicale. În cazul în care, totuşi, se va decide continuarea finanţării spitalelor private din fonduri publice, este important ca alocarea să se facă pe baze transparente şi clare în toate judeţele ţării cât şi în Bucureşti”.
  • Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC): Pacienţii au dreptul să aleagă între furnizorii de servicii medicale pe care îi doresc, forma de proprietate nefiind importantă atât timp cât serviciile medicale sunt echivalente.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.1.2013

Un raspuns

  1. casandra
    16.1.2013, 11:40 pm

    In 2012, fondurile care erau programate sa se colecteze din contributii de sanatate erau de 17,82 mld. lei, adica 2,9% din PIB. Din acele fonduri se achita inclusiv serviciile medicale din spitale.
    Wargha Enayat din reteaua privata de sanatate Regina Maria recunoaste ca sumele decontate de casa de sanatate pentru nastere (egal decontate si in spitalele publice) reprezinta 20% din costul interventiei in spitalul privat.
    Concluzie: pentru a primi ingrijire medicala de calitatea celei oferite in spitalul privat (unde, pe langa sumele decontate de casa de sanatate, pacienta trebuie sa mai achite pentru o nastere simpla inca 4800 lei) trebuie ca fondurile sanatatii sa fie de 5 ori mai mari.
    Aceasta este problema: banii!
    Altfel, MS este lovit de optimism. Nu 20% din populatie isi permite servicii medicale complete in reteaua privata. Poate nici 1% din populatie nu ar putea plati interventii chirurgicale serioase in privat, unde o simpla fractura de glezna se trateaza la un tarif de peste 6000 lei.
    sigur, poate ca 20% din populatie si-a permis sa faca o analiza medicala simpla (hemograma, biochimie) intr-un laborator privat. Sau poate o ecografie abdominala, ca nu costa exorbitant. Sau poate a apelat la un consult de medic specialist, la un tarif de 100-120 lei. Dar nu mai mult de atat!
    Romanii sunt in covarsitoare majoritate oameni saraci sau la limita saraciei. Pana cand nu va exista o clasa de mijloc de minim 40% din populatie, cu venituri lunare per familie de minim 2500 euro, medicina privata nu se poate dezvolta. nu avem o piata solvabila.

Lăsați un comentariu


Stiri

Comisia Europeană ar putea recomanda liturghii online, de sărbători. BOR respinge propunerea

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană va prezenta miercuri un proiect prin care va recomanda ca slujbele de Crăciun să se desfășoare fără public sau cu puțin participanți, ca… Mai mult

Europa

Miniștrii de finanțe din zona euro au întărit rolul Mecanismului European de Stabilitate

Vladimir Ionescu

Miniștrii de finanțe din zona euro au convenit să întărească fondul de salvare al regiunii prin relaxarea condițiilor de accesare a liniilor de credit, o… Mai mult

Stiri

Dispută aprinsă SUA – Turcia la reuniunea ministerială NATO

Razvan Diaconu

Secretarul de Stat american Mike Pompeo (foto) a atacat Turcia în timpul reuniunii online de marți a miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, acuzând… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Cresc accizele la carburanți de anul viitor

Adrian N Ionescu

Accizele vor contribui anul viitor la scumpirea benzinei cu 5,37 bani pe litru și la scumpirea motorinei cu 4,96 bani pe litru, potrivit regimului actualizat… Mai mult

Stiri

Elon Musk, în conflict cu sindicatele germane, din cauza noii investiții Tesla de lângă Berlin

Raluca Florescu

Prima investiție a Tesla din Europa, fabrica din Germania, s-ar putea lovi de un obstacol major  – neînțelegerile care există între Elon Musk, fondatorul fabricii… Mai mult

Stiri

Rezervele valutare ale României au scăzut cu 402 mil. euro în noiembrie

Adrian N Ionescu

Rezervele valutare ale României ținute la Banca Naţională a României au coborât cu 1,18% (402 mil. euro) în noiembrie, până la 33,393 miliarde de euro,… Mai mult

Stiri

Unilever testează în Noua Zeelendă săptămâna de lucru de 4 zile

Raluca Florescu

Compania Unilever a anunțat marți că va testa săptămâna de lucru de patru zile în Noua Zeelandă, angajații putând alege zilele în care lucrează și… Mai mult