Ministerul Sănătăţii insistă: Spitalele private au luat mai mulţi bani de la CNAS pe intervenţie decât cele de stat. Doar 20% din populaţie îşi permite servicii private de sănătate

Ministerul Sănătăţii îşi justifică măsura de a tăia finanţarea publică pentru spitalele private prin faptul că aceste unităţi au beneficiat, o perioadă, de mai mulţi bani de la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate per intervenţie decât spitalele de stat, iar 80% din populaţia României nu are veniturile necesare accesării serviciilor medicale private.

Potrivit Mediafax, MS a prezentat miercuri raportul în Guvern, după ce ministrul Eugen Nicolăescu a fost criticat de lideri de la PSD, dar şi de la PNL pentru măsura anunţată ca urmând să fie implementată de la 1 martie, odată cu noul Contract-cadru de servicii medicale.

Argumentele Ministerului Sănătăţii:

• Doar 20% dintre români au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private, astfel că, prin finanţarea spitalelor particulare din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, scad şansele celor cu bani puţini de a beneficia de servicii medicale de calitate.
• Aplicarea principiului solidarităţii sociale – cetăţenii sănătoşi care au posibilităţi financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmând ca, atunci când şi aceştia vor fi bolnavi şi cu veniturile reduse, alţii să contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale.
• „Finanţând din FNUASS spitalele private, se reduc şansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. În România, 80% dintre cetăţeni au venituri mici, care nu le permit să apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private”.
• Ministerul Sănătăţii trebuie să implementeze măsuri care să poată să răspundă la întrebarea: ”Pentru cine trebuie să finanţăm servicii medicale de calitate, pentru cei 20% care pot apela la asistenţa medicală spitalicească cu plată sau pentru cei care trebuie susţinuţi financiar pentru că, fără acest ajutor, sunt condamnaţi la moarte?”.
• Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp de mecanisme de finanţare preferenţială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă, şi nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor publice, astfel primind mai mulţi bani.
• Suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703.000 lei în anul 2011 până la 213.500.000 lei în 2012.
• Dezvoltarea sistemului privat de servicii spitaliceşti de sănătate s-a făcut pe baza susţinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurări de sănătate.
• Pacienţii care aleg să se trateze în spitalele private trebuie să achite în plus sume semnificative, care reprezintă diferenţa dintre ceea ce decontează casele de asigurări de sănătate şi tarifele aplicate de acestea.

Exemple de spitale private care au primit mai mulţi bani publici decât cele de stat

Din datele furnizate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prezentate de MS, în anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judeţul Braşov a negociat şi a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervenţională suma de 3.600 de lei, acelaşi caz fiind decontat în sistemul DRG de către Casa de Asigurări de Sănătate, pentru o unitate publică de elită cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cu doar 2.620 de lei.

Deşi începând cu anul 2011 a fost aplicat acelaşi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, şi pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS (Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate) către spitalele private s-au menţinut la cote semnificative sau chiar au crescut, susţine MS.

Astfel, în timp, suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703.000 lei în anul 2011 până la 213.500.000 lei în 2012.

„S-a ajuns astfel la situaţii în care, spre exemplu, în judeţul Braşov să se deconteze în anul 2012 către spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitaliceşti, iar în Oradea, un spital privat cu 87 de paturi înfiinţat în anul 2008 să primească 17% din bugetul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care are 1007 paturi. În ultimul caz, înfiinţarea spitalului privat nu a condus la scăderea numărului de pacienţi ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care, dimpotrivă, a crescut”, se mai arată în raportul MS, prezentat de Mediafax.

Într-un alt exemplu invocat de MS, pentru o intervenţie operatorie de cezariană, un furnizor privat are tariful de 8.800 lei în cazul în care prim-operatorul este profesor universitar şi 6.600 în cazul unui medic primar.

”Din acest tarif, sistemul de asigurări acoperă doar 1.400 de lei, rămânând ca diferenţa de 7.400 de lei, respectiv 5.200 de lei să fie suportat de către familia pacientei”, se arată în raporul MS.

MS: Ar fi un dezastru dacă am aplica sistemul american

Ministerul Sănătăţii mai susţine în raport că ar fi un dezastru dacă în România s-ar aplcxa sistemul american de sănătate.

„Experienţa internaţională arată că ţările cu sistemele publice de sănătate puternice sunt şi cele care asigură o foarte bună sănătate populaţiei, în timp ce statele care se bazează în principal pe sistemul privat (cazul SUA este definitoriu) cheltuiesc enorm şi au rezultate dezamăgitoare pentru sănătatea populaţiei.

Dacă pentru SUA inexistenţa unui sistem public de sănătate cuprinzător şi accesibil pentru toată populaţia este o gravă, importantă şi foarte dezbătută problemă, pentru o ţară ca România prăbuşirea sistemului public de sănătate ar fi echivalent cu un dezastru, nu atât pentru cei puţini care au bani pentru asistenţa medicală privată, cât pentru cei foarte mulţi care nu îşi permit alternative la asistenţa medicală publică”, arată Ministerul Sănătăţii în documentul citat.

MS susţine astfel că ţările cu sisteme publice de sănătate puternice sunt şi cele care asigură o foarte bună sănătate populaţiei, în timp ce statele care se bazează în principal pe sistemul privat, cheltuie enorm şi au rezultate dezamăgitoare pentru sănătatea populaţiei.

Spitale private şi ONG-uri: Măsura lui Nicolăescu afectează pacienţii:

De partea cealaltă, managerii spitalelor private şi organizaţii non-guvernamentale critică măsura Ministerului Sănătăţii pentru că ar încălca dreptul pacienţilor contributori la CNAS de a opta între privat şi public, după principiul ”contribuţia urmează pacientul”:

• Wargha Enayati, fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria: „Anual în maternitatea noastră din Capitală sunt cam 2.500 de naşteri. Suntem foarte miraţi de această decizie care va afecta puternic pacienţii care, în sfârşit, de trei-patru ani, sunt trataţi demn în sistemul privat. Vom încerca orice măsură pentru ca efectul să fie cât mai mic pe termen lung. Sigur, contribuţia va creşte. Pentru o gravidă, casa de asigurări de sănătate plăteşte cam 20% din costul intervenţiei”.
• Reţeaua privată MedLife: „Ne exprimăm neutralitatea privind această potenţială măsură a Ministerului Sănătăţii. În măsura în care o asemenea restricţionare va intra în vigoare începând cu data de 1 martie 2013, este important ca aceasta să se aplice unitar, fără nicio excepţie, către toate unităţile private cu paturi, cu spitalizare continuă sau de zi din ţară, indiferent de specialitate sau forma de organizare, pentru a nu crea dezechilibre în piaţa serviciilor medicale. În cazul în care, totuşi, se va decide continuarea finanţării spitalelor private din fonduri publice, este important ca alocarea să se facă pe baze transparente şi clare în toate judeţele ţării cât şi în Bucureşti”.
• Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC): Pacienţii au dreptul să aleagă între furnizorii de servicii medicale pe care îi doresc, forma de proprietate nefiind importantă atât timp cât serviciile medicale sunt echivalente.