Ministerul Public i-a trimis Ministerului Justiției, miercuri, propunerea ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să devină membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cerere motivată de faptul că MP are rol fundamental “în arhitectura de apărare și securitate națională a României”.
“S-a considerat că participarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în CSAT, în calitate de membru de drept al Consiliului, ar reprezenta în fapt același argument constituțional – a participării unui reprezentant al unei puteri a statului (puterea judecătorească) în actele deliberative ale unui organ al altei puteri a statului (puterea executivă) – ca manifestare a echilibrului puterilor în stat și fără a încălca principiul separației suple a puterilor.
Motivul unei asemenea participări este legitim, necesar și proporțional cu scopul existenței de facto a CSAT.
S-a apreciat, totodată, că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentantul de drept al Ministerului Public în raporturile cu celelalte instituții ale statului, iar Ministerul Public are un rol fundamental, atât proiectiv, cât și operativ, în arhitectura de apărare și securitate națională a României”, – menționează un comunicat al Ministerului Public (MP).
Pentru aceasta ar trebui modificată Legea nr. 415/ 2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în sensul includerii procurorului general ca membru de drept al acestei instituții.
O discuție veche
Nu este prima dată când se discută o astfel de posibilitate în spațiul public, dar abia acum se face o solicitare oficială în acest sens.
În ianuarie 2015, președintele Klaus Iohannis propunea același lucru, în cadrul unei ședințe a CSM, al cărei membru este șeful statului.
”Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General”, spunea atunci Klaus Iohannis, considerând că acest lucru ar ajuta la consolidarea sistemului judiciar.
Procurorul general din acel moment, Tiberiu Nițu, argumenta o astfel de eventuală modificare legislativă: „Să știți că dintr-un anumit punct de vedere poate fi necesară prezența procurorului general în CSAT. Procurorul general are atribuții prevăzute și în legea privind securitatea națională.
Procurorul general conduce DIICOT cu atribuții în ceea ce privește prevenirea și combaterea terorismului, PÎCCJ este parte a sistemului privind prevenirea și combaterea terorismului, deci sunt atribuții care pot fi adiționale funcțiilor pe care procurorul general le îndeplinește și în prezent”.
Premierul de atunci, Victor Ponta, a fost și el de acord cu modificarea legii în acest sens.
În 2013, Codruț Olaru susținea și el același lucru, în timpul interviului susținut în fața CSM, în cadrul procedurilor de numire a șefilor parchetelor. Șef al DIICOT, el a candidat în 2013 pentru postul de adjunct al procurorului general, poziție pe care o ocupă în prezent.
Contraargumente
De cealaltă parte, cei care susțin că includerea procurorului general în componența CSAT este neconstituțională prezintă ca argument o decizie din 2009 a CCR prin care a fost desființată o OUG prin care se dorea ca președintele Senatului să facă parte din CSAT.
Curtea a constat că acest lucru ar încălca principiul constituțional al separației puterilor în stat (legislativ și executiv).
„Curtea constată că C.S.A.T.-ul este o autoritate a administraţiei publice centrale cu caracter autonom, care, potrivit art.65 alin.(2) lit.g) şi art.111 alin.(1) din Constituţie, se află sub control parlamentar direct, astfel că includerea preşedintelui Senatului în componenţa acestui organism „afectează” raporturile dintre cele două autorităţi fundamentale ale statului, care trebuie să fie guvernate de principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor”, spune CCR în Decizia Nr. 1.008 din 7 iulie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.224/2008 pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Similar s-ar putea susține și pentru prezența în CSAT a procurorului general, deoarece s-ar putea încălca separația între puterea executivă și cea judecătorească.
Urmărește-ne pe Google News
