UPDATE: Statul a împrumutat marți 2,5 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri.
Un miliard de euro au fost atrași pe o perioadă de 9 ani (cu scadență în februarie 2029) și 1,5 miliarde de euro pe o perioadă de 20 de ani (cu scadență în februarie 2040).
Cererea a fost însemnată. Investitorii au subscris oferte de 12 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg.
La titlurile cu scadența la 9 ani, randamentul final a fost de 175 de puncte peste rata de referință (mid-swap rate). În cazul scadenței de 20 de ani, randamentul obținut a fost de 2,65%.
Informația de bază:
Este în plină desfășurare o emisiune surpriză de eurobonduri a Ministerului Finanțelor Publice (MFP), care cere piețelor internaționale 2,5 miliarde de euro cumulat, la scadențe de 9 și de 20 de ani.
Anterior, ministrul Finațelor, Florin Cîțu, spusese că România nu va mai ieși cu emisiuni pe piețele externe. România a avut trei emisiuni pe piețele externe de obligațiuni suverane în acest an: de 3 miliarde de euro în ianuarie și de 3,3 miliarde de euro în mai, o alta de 3,3 miliarde de dolari în iulie, și una pe piața internă de 1,75 miliarde de euro.
Costurile de împrumut ale emisiunii actuale sunt de 190 de puncte de bază (1,9 procente) în plus față de nivelul de referință midswap (-0,29%) pentru emisiunea pe 9 ani și de 2,8% pentru cea pe 20 de ani, potrivit unor surse bancare care citează datele stațiilor de tranzacționare Bloomberg.
Nivelul inițial al costurilor a fost mai mare și mai poate varia până la închiderea emisiunii, care este așteptată spre seară.
Decizia de a mai face o emisiune neprogramată în acest an va fi fost încurajată de condițiile favorabile de pe piață din acest moment, în care investitorii sunt stimulați de perspectiva distribuției de vaccinuri anti-covid, care să ajute la relansarea economică a lumii, potrivit analiștilor bancari consultați de cursdeguvernare.ro.
Pe de altă parte, dezechilbrele macrofinanciare ale României s-ar putea agrava, și Ministerul Finanțelor vrea să profite de percepția încă bună a piețelor despre România, în condițiile în care două mari agenții de rating (Moody’s și Fitch) au păstrat nivelul de clasificare care mai recomandă Românai investitorilor.
Standard and Poor’s este așteptată să-și dea verdictul la mînceputul luni decembrie, chiar în ajunul alegerilor parlamentare.
Deficitul bugetar ar putea crește până la 9,1% din PIB în 2020, potrivit scenariului celei de–a treia rectificări bugetare, dar Consiliul Fiscal și Comisia Europeană se așteaptă la mai mult: 9,8% respectiv 10,3%.
Mai rău, deși de la anii viitori se așteaptă reluarea creșterii economkice în România, inclusiv de către Comisia Europeană, aceasta vede deficitul în creștere până la 11,3% în 2021 și 12,5% în 2022.
