vineri

1 iulie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

14 decembrie, 2017

Liviu Dragnea, la ieșirea de la DNA, după instituirea sechestrului pe avere

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) s-a constituit parte în dosarul Tel Drum deschis de DNA la sesizarea Oficiului European Antifraudă (OLAF), a anunțat joi Marius Nica, ministrul delegat pentru Fonduri Europene.

„Nu mă refer la persoane, mă refer la speța respectivă. Urmare a solicitării DNA ne-am constituit, am trimis răspuns pozitiv în ceea ce privește constituirea ca parte.

Este obligația statului membru în relație cu Comisia Europeană ca atunci când este identificată o fraudă, să recuperăm suma respectivă, atât de la bugetul de stat cât și de la bugetul UE”, a spus ministrul Nica.

Ministerul s-a constituit parte civilă pentru a recupera la finalul procesului, în cazul în care DNA câștigă în instanță, un prejudiciu de aproximativ 20 de milioane de euro reprezentând valoarea fondurilor europene fraudate, potrivit procurorilor anticorupție.

Trebuie de menționat că acești bani au fost deja returnați Comisiei Europene.

Mai există și un prejudiciu de peste 31 de milioane de lei, produs prin infracțiunile de abuz în serviciu și pentru care ar trebui să se constituie parte civilă Consiliul Județean Teleorman, care până acum a refuzat acest lucru, invocând faptul că banii ceruți înapoi de Comisia Europeană au fost returnați de la bugetul de stat și ei nu au pierdut niciun leu.

În acest dosar este acuzat și președintele social – democraților, Liviu Dragnea, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman.

Procurorii au pus sechestru pe averea acestuia și a celorlalți inculpați (cinci urmăriți penal, în total), pentru a recupera pagubele de mai sus. Averile lor nu pot acoperi însă nici pe departe prejudiciul, dar există posibilitatea ca procurorii să descopere și alte sume sau proprietăți, care să fie ulterior puse sub sechestru și confiscate.

Infracțiunile de care este acuzat Liviu Dragnea:

  • constituirea unui grup infracțional organizat
  • două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene
  • două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.

Liviu Dragnea – sechestru până la concurența a 30 de milioane de euro

În ceea ce-l privește pe liderul PSD, procurorii au pus sechestru până la concurența sumei de 127.547.366,34 lei (aproximativ 28 milioane euro), pe următoarele:

  • toate bunurile mobile și imobile
  • toate acțiunile și părțile sociale deținute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept priva
  • sumele de bani din conturile bancare
  • sumele de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terțe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie.

Averea oficială a lui Liviu Dragnea

În ultima sa declarație, din iunie 2017, președintele PSD consemna:

  • un teren intravilan de aproape 3.000 mp, în Turnu Măgurele (nu i se precizează valoarea, dar orașul este unul dintre cele mai sărace)
  • un apartament de 80 mp, în Turnu Măgurele (la fel, fără menționarea valorii)
  • spațiu comercial, în suprafață construită de 1.529 mp, tot în Turnu Măgurele
  • o Skoda Superb cumpărată şi un BMW X5 provenit prin donaţie de la rudele fratelui său decedat
  • aproximativ 180.000 de euro îi are investiţi/împrumutaţi la Hotel Turris din Turnu Măgurele, care era pe numele fostei sale soţii, Bombonica Prodana, și a fost supus partajului
  • 3.000 de dolari şi aproape 38.000 de lei în conturi

A câştigat în 2016:

  • 76.838 lei – din activitatea de deputat
  • 220.000 dintr-un contract de închiriere pe 2016 și avans
  • 630.000 dintr-o promisiune de vânzare-cumpărare pe un teren şi un imobil din Turnu Măgurele (document semnat în octombrie 2016).
Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Averile pe care s-a pus sechestru marți (averile a cinci acuzați) nu pot acoperi nici pe departe prejudiciul. Există însă posibilitatea ca procurorii să descopere și sume sau proprietăți rezultate din activitățile ilegale care sunt acuzate și care să fie ulterior revendicate de magistrați pentru a acoperi pagubele provocate.


Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: