Premierul Mihai Tudose a avansat data de 1 ianuarie 2018, ca termen „cert” de intrare în vigoare a unei mult amânatei variante noi a legii redevențelor, potrivit declarațiilor date duminică seara la Antena3.
„Noi încă lucrăm la Legea redevenţelor (…) În mod cert va trebui să modificăm redevenţele, (…) cu 1 ianuarie 2018”, a declarat Mihai Tudose.
În acest ccontext, premierul a dat din nou asigurări că posibila majorare a accizelor nu va genera creşterea preţului la carburanţi.
În declarațiile sale, șeful Executivului a fost rezervat în privinţa dimensiunii eventualelor creşteri de redevenţe: „Să vedem cum se comportă (firmele -n.red.) (…). Depinde de comportamentul lor”.
La sfârșitul lunii iulie, ministrul Economiei promitea că va supune consultării publice proiectul legii redevențelor, până la 1 septembrie 2017, la fel ca şi pe cel al legii minelor și pe cel al legi apelor minerale. Joi, 17 august, a fost publicat doar proiectul legii Resurselor Hidrominerale, potrivit căruia taxa anuală pentru activitatea de exploatare va ajunge la 100 euro/hectar, fără să fie indicat nivelul redevenței.
Producătorii care îmbuteliaza apa prin licențe de la SNAM (Societatea Națională a Apelor Minerale) plătesc azi o redevență 9,3 lei pentru fiecare o mie de litri de apă luați de la izvoarele concesionate.
O lege mult amânată
Finalizarea proiectului legii redecențelor a fost amânată de mai multe ori din 2014 încoace, de când vechea lege trebuia înlocuită. În ianuarie acest an, fostul ministru de Finanțe Viorel Ștefan își propunea finalizarea legii redevențelor în primul trimestru din 2017.
Sistemul redevențelor pentru petrol şi gaze este neschimbat din 2004, când a fost stabilit în vederea privatizării Petrom. Sistemul mai fusese prelungit de două ori, în 2014 de Guvernul Ponta şi ulterior, de facto, de Guvernul Cioloş, care nu a mai apucat să promoveze legea de modificare.
Creșterea redevențelor a fost un subiect de controversă între oficialii guvernului și companiile care explorează şi exploatează resursele minerale ale ţării. Cel mai proeminent dintre producători este OMV Petrom, care extrage aproape toată producția de petrol a țării și aproape jumătate din cea de gaze naturale.
OMV Petrom a lăsat să se înţeleagă, la un moment dat, că ar putea încetini investiţiile în perimetrele din Marea Neagră, în care a descoperit zăcăminte importante de gaze naturale, dacă redevențele nu vor fi stabilite la un nivel convenabil. Compania a redus, într-adevăr investiţiile, invocând preţul scăzut al petrolului.
Alexandru Petrescu, un fost ministru al Economiei din Guvernul Grindeanu, pleda în februarie pentru stabilirea sistemului de redevențe „la nivelul corect din perspectivă regională, pe diferite tipuri de resurse”.
Viorel Ștefan a susținut introducerea unui „impozit suplimentar de 20% pe profitul realizat din valorificarea resurselor naturale fără a fi prelucrate în România”.
În prezent, redevențele variază între 3,5% și 13,5% din valoarea producției, în funcție de mărimea zăcământului.
