Francezul Michel Barnier (65 de ani, foto), fost vicepreședinte al Comisiei Europene și un specialist în reglementări privind băncile și piețele financiare, este cel care va ocupa poziția de negociator șef din partea Uniunii pentru discuțiile ce urmează în cadrul Brexitului.
El a fost numit miercuri de către președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, și va prelua oficial funcția începând cu 1 octombrie.
Barnier a fost ministru de externe și al agriculturii în Franța, comisar european pentru politici regionale (1999 – 2004), iar între 2010 și 2014, comisar european pentru piața internă și servicii.
Din februarie 2015 este consilier special al lui Juncker pe probleme privind apărarea europeană și securitatea.
The Wall Street Journal consideră că desemnarea lui Barnier poate fi văzută ca una provocatoare, ținând cont de viziunea sa privind Uniunea și de faptul că Franța e susținătoarea unei poziții dure în negocierile cu Marea Britanie.
În ultimul mandat de comisar, scrie și Financial Times, eurocratul s-a ocupat de revizuirea reglementărilor privind băncile și ceilalți jucători de pe piața financiară după criza declanșată în 2008, de crearea unor mecanisme adecvate pentru băncile care se confruntă cu probleme. A avizat peste 40 de documente care au înăsprit reglementările din domeniu, printre care plafonarea bonusurilor bancherilor.
În 2010, când a fost numit comisar european pentru piața internă și servicii, Michel Barnier era numit de Daily Telegraph „Cel mai periculos om din Europa”. La vremea respectivă existau îngrijorări din partea britanicilor că el va fi mai degrabă de partea lui Nicolas Sakozy (pe atunci președinte al Franței), decât de cea a liderilor financiari de la Londra.
Acum, el va negocia relația dintre UE și City-u londonez, o problemă spinoasă pentru Marea Britanie, care ar putea înregistra pierderi uriașe dacă nu obține accesul la piața unică.
Oficiali francezi au declarat de mai multe ori după referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE că Londra nu va putea păstra accesul la piața unică europeană dacă nu va accepta toate cele patru libertăți de circulație, adică și libertatea de mișcare a forței de muncă, nu doar cea a bunurilor, capitalului și serviciilor.
Negocierile de ieșire din UE vor demara doar după ce Marea Britanie activează Articolul 50 din Tratatatul de la Lisabona, după care urmează doi ani de tratative privind noile relații dintre cele două părți.
Pașaportul UE al băncilor
“Pașaportul UE” este un mecanism ce permite instituțiilor financiare stabilite în Marea Britanie – fie că sunt bănci, fonduri de investiții sau companii de asigurări – să vândă servicii pentru clienți din toate cele 27 de state membre.
“Va ucide pașaportul”, a declarat imediat după referendumul din 23 iunie, pentru Marketwatch, Stuart Alexander, șef executiv al Gemini Investment Management, companie care folosește acest mecanism.
Va trebui să te întorci la vechea procedură, a explicat acesta, să mergi la Frankfurt și să spui: „Vă rog, domnule Reglementator, puteți să autorizați acest fond pentru activități în țara dumneavoastră?”
Pașaportul a fost folosit de firmele londoneze ca să-și extindă baza de clienți în UE și de firmele europene ca să pătrundă, via Londra, pe piețele financiare internaționale.
În plus, băncile din state terțe l-au folosit și ele, după ce s-au stabilit în Londra.
Ce s-ar putea întâmpla
Dacă o firmă din City dorește să continue afacerile în Europa după Brexit, trebuie să ia aprobarea instituțiilor reglementatoare din statele respective.
Pentru asta vor trebui să deschidă o subsidiară în țara aceea și să se supună reglementărilor de acolo.
Abia apoi își vor putea transfera serviciile în orice stat din UE, așa cum fac acum din Londra.
Amenințarea francezilor
Francois Villeroy de Galhau, membru în CBCE și guvernator al băncii centrale franceze, a avertizat că City-ul londonez riscă să-și piardă pașaportul UE necesar tranzacționării pe piața bancară europeană.
City va pierde acest pașaport a doua zi după ce nu va mai face parte din piața unică de servicii și bunuri, a spus el.
Astfel încât, dacă nu va obține păstrarea acestui statut de membru al pieței unice a UE în timpul negocierilor pentru ieșirea din Uniune, City va pierde automat pașaportul UE după doi ani, ceea ce va duce la transferarea pe continent a mii de joburi din domeniul financiar.
Doar Norvegia are un astfel de statut fără a fi membru UE, dar în virtutea acordurilor care o obligă să aplice toate regulile europene. În cazul Marii Britanii, după referendum, ar fi paradoxal ca aceasta să nu renunțe la regulile europene, spune Francois Villeroy de Galhau.
