Merkel şi Sarkozy s-au înţeles: recapitalizarea băncilor şi politici fiscale comune în eurozonă. Într-o lună prezintă planul

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german Angela Merkel au decis, duminică, la Berlin, să ia măsuri pentru recalitalizarea băncilor europene, francezul ridicând, însă, şi problema aplicării unor politici fiscale şi economice comune în zona euro.

După o întrevedere bilaterală, în capitala Germaniei, cei doi lideri europeni au afirmat că vor discuta recapitalizarea băncilor la o întrunire a liderilor europeni la Bruxelles, mai târziu, luna aceasta, iar propuneri mai largi privind o mai bună guvernanţă economică integrată vor fi făcute până la finalul lunii octombrie, relatează The Washington Post, în ediția sa electronică.

”Europa a ales o monedă unică, fără a ţine cont de ceea ce ar fi fost guvernanţa sa economică, fără a ţine cont de armonizarea politicilor fiscale şi economice”, a spus preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, conform cotidianului american.

La o conferinţă comună cu Merkel, Sarkozy a mai spus că până pe 3 noiembrie, când va avea loc Summitul G20 de la Cannes, trebuie găsită o soluţie pentru rezolvarea crizei şi a deficienţelor structurale din eurozonă.

”Suntem foarte conştienţi că Franţa şi Germania au în mod particular responsabilitatea pentru stabilizarea euro. Avem nevoie să dăm un răspuns sustenabil şi clar. Am decis să dăm acest răspuns până la finalul acestei luni, pentru că Europa trebuie să-şi rezolve problemele până la Summitul G20 de la Cannes”, a spus Sarkozy, citat de Reuters.

La rândul ei, Angela Merkel a dat asigurări că ”liderii europeni vor face ceea ce este necesar pentru recapitalizarea băncilor europene”, în contextul crizei datoriilor suverane din zona euro.

”Până la sfârşitul acestei luni trebuie să dăm un răspuns crizei şi problemei viziunii”, a mai spus cancelarul Germaniei.

Şeful Băncii Mondiale criticase, cu o zi înainte,  ”lipsa de viziune” a lui Merkel

În urma întâlnirii de duminică, nici Merkel şi nici Sarkozy nu au cedat insistenţelor presei de a dezvălui planul lor de salvare a Europei, însă întrevederea de la Berlin vine imediat după ce preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, l-a criticat pe cancelarul german pentru ”lipsă de viziune”.

Într-un interviu acordat săptămânalului WirtschaftsWoche şi citat sâmbătă de AFP, Zoellick a rememorat admirativ viziunea fostului cancelar german Helmut Kohl din urmă cu peste 20 de ani, economistul american constatând, însă lipsa de viziune de la Berlinul din prezent, în privinţa crizei euro.

”În urmă cu peste 20 de ani, când blocul estic se prăbuşea, cancelarul german Helmut Kohl dezvoltase o viziune privind modul în care lucrurile ar putea evolua. Ceva asemănător lipseşte în mod stringent astăzi şi cu cât mai mult durează această stare de fapt, cu atât mai scump costă aceasta şi cu atât mai tare se reduc posibilităţile de soluţionare”, a spus Zoellick pentru WirtschaftsWoche, citat de AFP şi preluat de agerpres.ro.

În context, şeful BM a susţinut că, prin măsurile lipsite de fermitate, liderii europeni nu au contracarat criza, ci doar au amânat-o.
”Până la ora actuală, europenii au încercat să-şi regleze problemele prin infuzii de lichidităţi. Nu vreau să adopt o atitudine critică, însă aceasta nu a rezolvat problema, ci doar a amânat-o”, a spus preşedintele BM.

Zoellick a menţionat că aşteaptă soluţii din Germania, , în condiţiile în care în Franţa se apropie alegerile prezidenţiale, Italia ”traversează o zonă de turbulenţe”, iar Marea Britanie nu face parte din zona euro.

În ceea ce priveşte reticenţele populaţiei germane, care nu vrea să plătească pentru alte ţări, Zoellick a declarat că cetăţenii nemţi ”regretă în special că liderii politici nu le spun în ce direcţie ar trebui să meargă Europa”.

”Este o chestiune fundamentală să se ştie dacă cetăţenii şi guvernele Europei doresc să construiască o uniune politică şi financiară, care să completeze uniunea monetară”, a conchis preşedintele Băncii Mondiale, americanul Robert Zoellick.

Zone fierbinţi: Grecia, Dexia, alarmism la FMI

• Nouă criză globală. Un consilier din cadrul Fondului Monetar Internaţional, Robert Shapiro, a ieşit public cu un mesaj care ar putea crea panică, potrivit căruia întregul sistem financiar european se va prăbuşi în trei săptămâni, în lipsa unor măsuri ferme ale liderilor europeni. ”Vorbim despre cele mai mari bănci din lume, din Germania, din Franţa, probleme care se vor răspândi în Marea Britanie şi în toată lumea, tocmai din cauză că sistemul financiar global este atât de strâns. Dacă ţările europene nu pot aborda criza financiară într-un mod credibil, cred că în 2-3 săptămâni vom avea un colaps al datoriilor suverane, care ar  declanşa prăbuşirea întregului sistem bancar european. În opinia mea, aceasta va fi o criză mai gravă decât cea din 2008”, a spus Shapiro, la postul BBC.

• Banca Dexia. Franţa, Belgia şi Luxemburg au anunţat duminică aprobarea unui plan pentru salvarea grupului bancar franco-belgian Dexia, după o întâlnire între premierul belgianYves Leterme, francez, Francois Fillon, şi ministrul de Finanţe al Luxemburgului, Luc Frieden. Dexia a beneficiat deja de un pachet de sprijin de 6 miliarde de euro de la guvernele Franţei şi Belgiei, în urma crizei din 2008, însă are probleme din cauza expuneri sale pe obligaţiunile de stat greceşti, de 3,4 miliarde de euro. Incluzând şi creditorii privaţi, banca ajunge la o expunere totală pe Grecia de 4,8 miliarde de euro.

• Europa de Est. O contaminare de la criza datoriilor din zona euro ar putea zdruncina Europa de Est, a susținut vineri, la Moscova, directorul Departamentului pentru Europa al FMI, Antonio Borges. ”Prioritatea numărul unu este să vedem aceste ţări mai rezistente, mai robuste. Noi ne concentrăm în special pe efectele financiare, pentru că, dacă există probleme suplimentare în sectorul financiar în Europa Occidentală, acestea vor avea, în mod sigur, repercusiuni în Europa emergentă”, spus Borges, citat de Reuters. Delegaţia FMI vine la Bucureşti, în perioada 25 octombrie-7noiembrie, pentru cea de-a treia vizită de evaluare în cadrul Acordului precautionary cu România.
• Grecia. Reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene au afirmat sâmbătă că rezultatul auditului conturilor Greciei va fi ”pozitiv”, însă mai este ”destulă treabă de făcut”. ”Discuţiile continuă, mai este destulă treabă de făcut, dar cred că rezultatul va fi pozitiv”, a declarat Poul Thomsen, responsabil FMI, la postul public de televiziune Net, citat de AFP. Guvernul de la Atena a anunţat noi măsuri de austeritate, printre care diminuarea numărului de funcţionari, noi tăieri de salarii şi introducerea unor noi taxe. Finanţatorii externi au discutat joi, vineri şi sâmbătă seara cu ministrul grec de finanţe, Evangelos Venizelos, pentru finalizarea bugetului pe 2012 şi privind economiile care trebuie făcute. Luni, Atena va fi paralizată din nou de o grevă de 24 de ore la metrou şi transportul public de suprafaţă. Între timp, au apărut informaţii că premierul socialist George Papandreou intenţionează formarea unui guvern de uniune naţională, însă ştirea difuzată de Reuters a fost dezminţită de executivul grec.