Cancelarul german Angela Merkel vrea să îl ameninţe pe premierul britanic David Cameron cu anularea summitului european din noiembrie, în cazul în care acesta îşi păstrează poziţia cu privire la bugetul Uniunii Europene (UE), scrie în ediția de luni Financial Times citat de MEDIAFAX.
„Germania prevede să avertizeze Marea Britanie că va căuta să impună o anulare a summitului european de luna viitoare, dacă premierul David Cameron insistă să opună un vot de veto oricărui acord care ar prevedea altceva în afară de o blocare a cheltuielilor”, scrie ziarul britanic, care citează persoane apropiate negocierilor.
„Doamna Merkel încearcă să îl convingă pe domnul Cameron să susţină un compromis german care prevede plafonarea cheltuielilor UE la 1% din PIB-ul Uniunii”, precizează FT.
Cameron s-a declarat vineri pregătit să opună un vot de veto proiectului de buget plurianual pentru perioada 2014-2020 al UE, dacă acesta prevede creşteri de cheltuieli „inacceptabile”, sugerând lungi şi dificile negocieri în cadrul summitului extraordinar prevăzut în perioada 22-23 noiembrie.
Premierul britanic este liderul unui grup, „Prietenii cheltuielilor mai bune”, format împreună cu Franţa, Germania, Austria, Olanda, Suedia şi Finlanda, ţări care susţin o reducere drastică a viitorului buget UE pentru perioada 2014-2020, pe care o consideră o măsură de pliere la austeritatea impusă de criză. Toate aceste ţări sunt contributori importanţi la bugetul comun.
Ei se opun grupului „Prietenilor coeziunii”, o alianţă de 17 ţări, condusă de către Polonia. Aceste state refuză ca fondurile alocate coeziunii, care reprezintă aproximativ 40% din buget la nivel global, să fie afectate de măsuri de austeritate, pe motiv că beneficiarii fondurilor nu reuşesc întotodeauna să le utilizeze integral.
Anvelopa globală a bugetului UE este stabilită pe o perioadă de şapte ani şi constituie principalul mecanism de redistribuire în cadrul Uniunii.
Comisia Europeană (CE) a propus în iulie un buget plurianual de 1.033 de miliarde de euro constând în credite de angajamente şi 987 de miliarde de euro credite de plată pentru perioada 2014-2020, vizând să ţină cont de aderarea Croaţiei, reprezentând o creştere cu aproape 5% raportat la prioada 2007-2013.
