”Cantitățile mari la care ar trebui să ne uităm, pe care ar trebui să le reciclăm, sunt biodeșeurile și sunt deșeurile din construcții și demolări. Acolo sunt milioanele de tone din România”, a declarat Radu Merica, general manager RER Group, la Conferința CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reciclarea materialelor din industrie”, de pe 26.01.2023.
În opinia lui Radu Merica, se vorbește foarte mult despre ambalaje pentru că acolo „sunt bani mulți”. Dar, atrage acesta atenția, cantitățile mari pe care ar trebui să le reciclăm, sunt biodeșeurile și sunt deșeurile din construcții și demolări.
Cantitativ, nu avem o pondere mare a ambalajelor în cantitatea totală a deșeurilor, însă, ele deranjează în mod special, pentru că sunt mult mai vizibile, acoperă câmpurile și albiile râurilor, explică general managerul RER Group, firmă de salubritate cu acționariat german prezentă de peste 25 de ani în România, cu operațiuni preponderent în vestul țării și în câteva zone din sud. Compania colectează aproximativ un milion de tone de deșeuri pe an și are aproape 3.000 de angajați.
În plus, a fost intens mediatizat impactul microplasticului asupra organismelor, componentă ce poluează râurile și pânza freatică și care a fost depistată în organismul oamenilor. Radu Merica avertizează autoritățile că există o înfloritoare industrie cu pungile subțiri din polietilenă, care se comercializează încă în piețele din România, deși stocurile de acum trei ani s-au epuizat probabil de mult timp.
Marele potențial de atingere a obiectivelor de reciclare – la deșeurile biodegradabile
”Cantitățile mari la care ar trebui să ne uităm, pe care ar trebui să le reciclăm, sunt biodeșeurile și sunt deșeurile din construcții și demolări. Acolo sunt milioanele de tone din România”, a declarat Radu Merica. Pentru a exemplifica situația, acesta a prezentat fluxul deșeurilor din municipiul Buzău, una dintre localitățile unde operează RER.
Rata de generare a deșeurilor în acest municipiu este de aproximativ 400 de kilograme de persoană, dacă se iau în considerare datele ultimului recensământ al populației, care consemnează aproximativ 100.000 de locuitori în orașul Buzău.
În ultimul timp, compania a constatat o creștere a volumului deșeurilor biodegradabile, care nu sunt colectate separat, la Buzău, decât din zona caselor. „Probabil că, în curând, vom începe și la blocuri. La blocuri este marele potențial pentru atingerea obiectivelor de reciclare, întrucât deșeurile biodegradabile reprezintă aproximativ 50% din deșeurile produse de români„, a adăugat Radu Merica.
Deșeurile reziduale a urcat în municipiul Buzău la 52% din total, în condițiile în care au scăzut cantitățile de deșeuri generate de populație. Trebuie să avem o colectare cât mai mare la sursă și să ajungă cât mai puțin în “pubela neagră”, care este deșeul rezidual, a insistat Radu Merica.
RER a putut implementa în Buzău cam toate strategiile de colectare separată, a reușit să implementeze proiecte pe termen lung și a reușit să investească într-o stație de sortare. „A fost un oraș în care am putut să ne organizăm mai bine și s-a simțit imediat când s-a îmbunătățit colaborarea cu autoritatea locală și când ni s-a permis să trecem al măsuri mai drastice atunci când deșeul nu era separat corect. Agenda politică se mișcă în altă direcție, spre mai multă birocrație, dar nu cred că în acest mod vom îmbunătăți rata de reciclare, ci doar vom alimenta cu cifre anumite birouri și autorități”, a mai declarat general managerul RER Group.
Refolosirea bunurilor de folosință îndelungată face ca ponderea deșeurilor voluminoase din România să fie sub media UE
„Interesant este că avem foarte puține deșeuri voluminoase”, a mai spus Radu Merica, completând: „Raportat la media UE suntem foarte departe, și există două explicații pentru acest lucru. Prima – funcționează destul de bine sistemul de colectare a DEEE-urilor (deșeuri de echipamente electrice și electronice). Există containere de colectare, cu un sistem de bonusare. A doua explicație este că România are încă o rată de refolosire destul de mare, spre deosebire de alte state UE – un televizor nu se aruncă imediat la gunoi, ci este oferit altcuiva care are nevoie de el. La fel se întâmplă și cu celelalte deșeuri voluminoase – mobilierul și saltelele sunt folosite o perioadă mai îndelungată în România”.
Cel mai de succes model de colectare a tipurilor de deșeuri „altele decât cele menajere” practicat de RER este cel din Oradea, model ce a fost copiat din alte state. „Avem niște containere unde oamenii aduc obiectele respective și sistemul a început să funcționeze, cu observația că noi nu suntem o societate de consum care să genereze cantități mari de deșeuri voluminoase”.
***
