Guvernul vrea să convină cu Comisia Europeană asupra unei metodologii concrete de lucru și stabilității condiționalităților pe care România trebuie să le îndeplinească pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe justiție, se arată într-un memorandum adoptat miercuri de Executiv.
Memorandumul pornește de la ideea că în decizia sa din 2006, de instituire a MCV, Comisia Europeană a indicat că România trebuie să îndeplinească ”satisfăcător” obiectivele privind justiția, însă CE nu a definit exact termenul ”satisfăcător”, motiv pentru care Guvernul cere lămurirea acestuia.
(Descarcă de aici memorandumul Guvernului privind MCV)
Ce vrea Guvernul de la Comisia Europeană:
Guvernul României vrea să convină cu Comisia Europeană a unei metodologii concrete de lucru, fundamentate pe recomandările ce au fost deja îndeplinite, precum şi pe cele care au mai rămas de îndeplinit, într-un cadru referenţial comun.
”Stabilirea standardelor care trebuie să caracterizeze funcţionarea instituţiilor judiciare şi a celorlalte entităţi implicate în implementarea obiectivelor de referinţă, pentru a putea determina nivelul satisfăcător al îndeplinirii obiectivelor de referinţă”, susține Guvernul.
Potrivit memorandumului, metodologia ar trebui să vizeze, în principiu, următoarele aspecte:
- Valorizarea complementarităţii componentelor de cooperare şi de verificare;
- Asigurarea stabilităţii condiţionalităţilor de urmărit (obiective fixe), astfel încât să fie exclusă permanentizarea urmăririi, prin modificarea continuă a recomandărilor;
- Definirea termenului „satisfăcător” prin raportare la standardul folosit;
- Stabilirea unor indicatori concreţi şi specifici de măsurare a performanţelor, care să permită evaluarea obiectivă a acestora;
- Includerea modalităţilor de culegere a datelor şi informaţiilor privind evaluarea progreselor realizate;
- Includerea unui mecanism transparent de verificare a datelor şi informaţiilor culese, înlăturarea oricărui monopol al surselor, precum şi o bază cât mai largă şi diversificată de culegere a datelor şi informaţiilor;
- Utilizarea unui limbaj clar, concis, precis şi nesusceptibil de interpretări, cu excluderea consideraţiunilor de ordin politic;
- Stabilirea unor întâlniri semestriale la nivel înalt cu Comisia, în cadrul cărora să se analizeze stadiul concret de îndeplinire a obiectivelor şi direcţiile prioritare de cooperare în vederea realizării lor.
De asemenea, Guvernul cere Comisiei să acorde României constant ajutor tehnic.
Pe de altă parte, schimbul de informaţii privind obiectivele de referinţă presupune primirea şi oferirea de informaţii de profil, adică o relaţie bilaterală în care Comisia oferă informaţii privind obiectivele de referinţă, şi nu doar le receptează, consecinţă a verificării, susține MJ.
”Procedându-se în acest mod se poate ajunge la un cadru referenţial comun, în vederea realizării condiţionalităţilor, substanţa textului vizând în mod particular latura de cooperare şi doar subsecvent componenta de verificare”, se mai arată în analiza ministerului.
Obiecțiile Ministerului Justiției la MCV
Ministerul Justiției consideră că Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit de Comisia Europeană duce lipsă de o metodologie de lucru și de stabilitatea consiționalităților.
”Decizia (Comisiei Europene – n.r.) nu conţine o metodologie de lucru nici in ceea ce priveşte partea de cooperare nici în cea de monitorizare, singurele menţiuni concrete fiind cele referitoare la periodicitatea rapoartelor”, susține MJ, într-o analiză prezentată Guvernului.
Ministerul acuză Comisia că prin lipsa metodologiei generează o monitorizare continuă, nedeterminată în timp, ”condiţionalităţile iniţiale fiind augmentate prin intermediul recomandărilor ulterioare extinse la noi şi noi evoluţii şi situaţii de fapt”.
”Practic, verificarea este completă şi generală şi include elemente politice ori de altă natură neaparţinătoare sistemului judiciar, dincolo şi peste de condiţionalităţile iniţiale”, susține MJ.
De asemenea, acuzând instabilitatea condiționalităților MCV, Ministerul Justiției consideră că sistemul de recomandări ale Comisiei Europene a suferit modificări pe parcursul perioadei de monitorizare, din anul 2007 până în prezent, ”condiţionalităţilor iniţiale adăugându-li-se noi domenii şi arii de acţiune”.
Criticile raportului MCV din ianuarie asupra Justiției românești
În cel mai recent raport MCV, din 30 ianuarie, Comisia Europeană remarcă anumite progrese făcute de România, însă critică existența în guvern a unor miniștri urmăriți penal, neîncuviințarea unor proceduri penale de către Parlament asupra unor aleși, precum și presiunea exercitată de politic și media asupra unor instituții din justiție.
- Deși s-au făcut unele progrese, au fost respectate doar unele din benchmarkurile din MCV. Independența Justiției și instabilitatea instituțiilor rămân surse de îngrijorare.
- Rolul mass-media trebuie luat în calcul, îndeosebi în ceea ce privește hărțuirea unor oficiali cheie, din ANI, Curtea Constituțională, CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție, în presă.CE cere asigurarea de reguli efective împotriva persoanelor sau mass-media care aduc atingere instituţiilor publice sau sistemului judiciar, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului trebuie să ia măsuri pentru stabilirea şi întărirea codului de conduită.
- Parlamentari găsiţi incompatibili continuă să-şi desfăşoare activitatea nejustificat, fiind necesară adoptarea unor reguli clare, obiective privind suspendarea parlamentarilor care fac obiectul unor decizii definitive de corupţie sau de incompatibilitate.
- În procedura de selecție a șefului DNA și a procurorului general, este necesar avizul pozitiv din partea CSM.
- Raportul apreciază rezistența instituțiilor anticorupție la presiuni
- România mai are de lucru la statul de drept.
- Comisia Europeană va publica un nou Raport MCV privind România la sfârșitul anului.
