Memorandumul Rompetrol – primul pas: Licitația pe care trebuie să o câștige KazMunayGaz

Un prim pas pentru implementarea Memorandumului Rompetrol, semnat în februarie 2013 : Ministerul Energiei, IMM și Mediului de Afaceri pregătește vânzarea prin licitație a unui pachet de 26,69% din acțiunile deținute de stat la Rompetrol Rafinare.

Proiectul de HG publicat pe site-ul ministerului prevede constituirea unei comisii pentru implementarea tranzacției. Cum pachetul de acțiuni nu poate fi transferat direct actualului acționar majoritar al Rompetrol, compania kazahă KazMunayGaz, vînzarea va face obiectul unei licitații deschise în care dreptul de preemțiune este totuși acordat KazMunayGaz.

Proiectul de HG mandatează Ministerul Energiei să stabilească prețul de ofertă, care, potrivit Memorandumului semnat în 2013, nu poate fi mai mic decât suma de 200 milioane dolari.

7 oameni responsabili și misiunea lor imposibilă: Fondul de investiții de un miliard

Comisia care se va ocupa de implementarea tranzacției este formată din 7 persoane. Cea mai importantă sarcină a comisiei nu o constituie vânzarea propriu-zisă, ci înființarea fondului de investiții kazaho-român în sectorul energetic, pe baza căruia premierul Victor Ponta a justificat renunțarea la datoria istorică de 600 milioane de dolari pe care Rompetrol o are față de statul român.

Referitor la acest ultim aspect, comisia, condusă de ministrul Energiei, are următoarele atribuții:

• analizează înființarea și/sau desemnarea societății de stat care va participa ca acționar din partea statului la fond
• analizează și formulează propuneri față de aspectele necesar a fi negociate cu reprezentanții KMG Internațional, sau cu succesorii în drepturi a acestuia, cu privire la constituirea fondului, la domeniile și proiectele de investiții în care se va implica fondul

Cei șapte membri ai comisiei vor fi remunerați pentru activitatea prestată. Drepturile membrilor comisiei, dar și al secretariatului tehnic- drepturi care vor include foarte probabil și un onorariu de succes- vor fi stabilite prin ordin al ministrului Energiei, deci vor rămâne necunoscute marelui public.

Potrivit unor declarații recente făcute de Azamat Zhangulov, senior vice președinte KMG International, procedura vânzării pachetului de acțiuni Rompetrol ar putea dura cel puțin 10 luni.

(Descărcați AICI proiectul de HG privind vânzarea acțiunilor Rompetrol)

Rompetrol a încercat să intre în insolvență pentru a amâna plățile către stat

Pe 28 mai 2015, Rompetrol SA a încercat să evite efectele procesului pierdut anul trecut la Curtea de Apel de cei 12 condamnați pentru manipularea pieței de capital și creanța din Libia, înregistrând la Tribunalul Bucureşti o cerere prin care solicita reorganizarea prin procedura insolvenței.

Solicitarea a fost respinsă de Tribunal pe data de 6 iunie.

Cererea de insolvență depusă de Rompetrol, dacă ar fi fost acceptată de Tribunal, nu ar fi afectat conținutul memorandumului semnat în 2013, însă statul ar fi putut face demersuri pentru încasarea creanței de 200 milioane dolari abia după finalizarea procedurii de reorganizare cerute de Rompetrol.

Cum documentul semnat de părți în urmă cu 2 ani și 4 luni nu conținea termene de plată, creanța recunoscută prin memorandum era practic exigibilă în orice moment, însă statul român nu a făcut niciun demers în acest sens.

Singura acțiune în spiritul respectivului memorandum a fost întreprinsă în timpul mandatului de la Energie al lui Răzvan Nicolescu, care a propus kazahilor în 2014 să construiască un combinat chimic în Dobrogea.

La data respectivă, surse din domeniu afirmau pentru cursdeguvernare.ro faptul că statul român se afla, de fapt, în dificultatea creată de modul în care a fost semnat Memorandumul. Varianta investiției într-un combinat chimic a fost de fapt o contra-ofertă, afirmă surse din domeniu, pentru că firma kazahă voia să achiziţioneze, cu banii prevăzuţi pentru constituirea fondului de investiţii româno-kazah, benzinăriile scoase la vânzare la finalul lunii septembrie 2014 de Petrom.

În oglindă cu amânările la care a recurs partea kazahă, statul român a acționat prompt:

• în ceea ce priveşte stingerea pe cale amiabilă a litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor şi Rompetrol Group NV, statul român s-a achitat de sarcină, adică a renunţat la procesele intentate în timp pentru neplata obligaţiilor fiscale
• după cum s-a angajat prin Memorandum, statul, prin Departamentul pentru Energie, a solicitat ANAF să ridice sechestrul instituit (în 2010) asupra activelor Rompetrol Rafinare.

Investiția de 1 miliard – între realism și mitologie

Rezumat, Dosarul Rompetrol arată astfel: Statul român a renunțat în 2013 la aproape 600 de milioane de dolari, așteaptă cele 200 de milioane din memorandum să vină când va binevoi KazMunayGaz să cumpere participația românească, a renunțat la procese și la executări și a primit la schimb niște promisiuni vagi și neangajante de creare a unui fond de investiții în care nu are niciun cuvânt de spus.

Oficialii români au vorbit în permanenţă de fondul de investiţii de 1 miliard de dolari care, potrivit Memorandumului adoptat de guvern, va fi constituit de KazMunayGas.

“România ar putea pierde o investiţie de 1,2 miliarde de euro, iar muncitorii Rompetrol îşi vor pierde locurile de muncă”, supralicita şi prim-ministrul Victor Ponta la momentul în care încerca trecerea Memorandumului prin lege emisă de Parlament.

Ce scrie însă despre acest fond în documentul adoptat până la urmă, în urma intervenţiei Curţii Constituţionale, prin Ordonanţă de Urgenţă:

Finanţare: 2.5.1- 150 milioane dolari SUA pe care TRG (Rompetrol Group N.V.) îi va asigura în decursul duratei de investiţii, pe parcursul şi în funcţie de necesarul de finanţare aferent fiecărui proiect

2.5.2- Din capitalizarea de 150 de milioane dolari SUA, contribuţia statului român, în valoare de 30 milioane dolari SUA, va fi achitată de către TRG

2.5.3- Fondul va atrage investiţii suplimentare de la terţi pentru finanţarea proiectelor selectate, în baza unui grad de îndatorare datorii/capital propriu de maxim 4:1

Singurul loc în care este menţionată suma de 1 miliard dolari USD este subcapitolul 2.3: „Durata investiţională: până la 7 ani. Pe durata celor 7 ani se estimează investiţii de aproximativ 1 miliard, în funcţie de condiţiile pieţei.”

Cât despre tipul de proiecte care ar putea face obiectul investiţiilor kazahe, în Memorandul scrie: „Selecţia se va realiza de către TRG, în baza unor considerente economice solide, în conformitate cu politicile TRG în materie de investiţii.”

Adică:

• Rompetrol Group va alimenta Fondul de investiţii cu maximum 150 milioane dolari, numai dacă vor exista proiecte
• Statul român nu poate impune realizarea vreunui proiect

Istoria unei afaceri din care statul a pierdut constant

Datele esenţiale ale afacerii Rompetrol :

1998– FPS îi vinde lui Dinu Patriciu rafinăria Rompetrol pentru 50,5 milioane dolari. Rompetrol se angaja sa preia datoriile către stat ale combinatului petrochimic, în valoare de 340 de milioane de dolari, şi să investească alte 225 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei.

2003– Guvernul Năstase reglementează subscrierea integrală de către statul român a tututor obligaţiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) rezultate din conversia unei creanţe a rafinăriei Petromidia, în valoare totală de 760 de milioane de dolari.

2007– Dinu Patriciu vinde afacerea companiei KazMunaiGaz, pentru 2,7 miliarde de dolari.

2010– Rompetrol majorează capitalul, apoi converteşte datoria rămasă într-un pachet de 44,6% din acţiuni, statul pierzând în acest fel pachetul majoritar. ANAF dă în jdecată Rompetrol, reclamând recuperarea unei datori de 570,3 milioane euro.

2013- Ministerul Economiei semnează un Memorandum de înţelegere cu KazMunaiGaz. În esenţă, statului român vinde pentru 200 milioane dolari pachetul minoritar de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare.